luni, 28 septembrie 2009

clipe cu soare, de aceeasi culoare





9 comentarii:

Adrian spunea...

Ce dragut e motanasul :)

alina spunea...

Mi-aduc aminte de portocalistul meu, lasat in tara cand am plecat. Culori de toamna si nostalgie, ce potrivire mai nimerita? :)

ajnanina spunea...

Adrian,
da :))
l-ai ghicit dupa privire ca e motan?
nici nu stiu, l-am vazut doar un pic cand coboram niste scari... n-a clipit nici cand i-am bagat blitzul in ochi, abia a deschis un pic ochii... :))

ajnanina spunea...

Alina draga, sper ca nu te-am intristat...
da n-ai tu sanse sa ramai trista mai mult de cateva clipe, nu te lasa cele mici...

imi sunt dragi pisicile portocalii... si cele gri... si toate celelalte... :)

Geanina Codita spunea...

Gingășie în toate imaginile, draga mea!

O zi plină de frumos!

Mikka spunea...

Motanul asta... Imi semana asa de bine, in starea de lene absoultaaaaaa...
Superb soare, minunate flori, zambete, culori.
Gracias!

Amrita spunea...

De asta soarele toamnei este bland si portocaliu, el da culoare frunzelor, caldura lui e mai calda mai mult ca oricand si pisicul se bucura de nu mai poate..:)

O toamna din cea mai portocalie, calda ca si sufletul tau!

Leo spunea...

Oaaa... O pisi portocalie ca niste flori de toamna, sau invers ? M-as portocali si eu !

ajnanina spunea...

dragele mele,
ma simt si eu portocalie acum, cu zambetele voastre cu tot...
da, ii sunt recunoscatoare motanelului (nu stiu daca e motan, da daca toata lumea asa l-a vazut, asa o fi) pentru culoarea lui calda care ne-a binedispus pe toate si pe toti :)))

si de cand m-am plans de lipsa caini si pisici imi ies inainte pe toate drumurile... :)