marți, 1 decembrie 2009

cat costa un bilet? pana la capat...

maine e luna plina.
m-am obisnuit in ultimele luni cu calatoria de imbarcare a viselor, cu calatoria viselor spre luna, cu transformarile alchimice ale lor si ale mele... multe realizari, asteptate si neasteptate... si totusi, vise neimplinite, inca destule...
luna trecuta am urcat si eu pana acolo, sus. sa vad cum, sa pun mana, daca e nevoie. m-am intors de acolo cu multa energie, pe care n-am stiut sa o folosesc. era prea diferita de ceea ce stia corpul meu, asa ca o parte s-a piedut, o alta ma rascoleste inca.

cu toate astea, pana acum, ceva fundamental mi-a scapat. nu mi-am platit biletul. am urcat cu corabia zanelor, m-a aruncat sarpele. nici nu m-am gandit sa platesc. nu din rea vointa, si nici din vre-o pornire adolescentina de a calatori pe blat.
biletul e o foaie de hartie, sau mai multe, pe care scrie detaliat povestea neimplinirii visului. ce am facut gresit pana acum referitor la ceea ce visez si imi doresc? cat de dispus(a) sunt sa renunt la a face la fel in continuare, din comoditate, sperand ca o sa-mi pice implinirea de sus, din luna?

cat am sa ma mai hranesc din povestea neimplinirii, pe care o pot spune atat de artistic, incat sa mi se para frumoasa si sa ma ancorez de ea?
cat am sa mai intind o mana spre dragostea din fata mea, tinand strans de celalta mana frica? cat am sa mai condamn lasitatea celuilalt, indiferent cine ar fi el?

vreau un bilet. la clasa intai. pana la capat. nu, nu la vagonul de dormit, vreau sa fiu treaza tot drumul. da, cash. multumesc, pastrati restul :)

18 comentarii:

gabi spunea...

Superb Ajna !
Cred ca e cel mai deschis postit pe care l-am citit aici. Are lumina. Probabil biletul e de vina :) La clasa intai sa fie ;)

ajnanina spunea...

multumesc, Gabi...
da, ai dreptate, nu scriu foarte deschis... dar cautatorii ma gasesc printre randuri si cuvinte :)

cu totii ne meritam calatoriile la clasa intai :)

DoarEu spunea...

Drum bun, draga mea! Pana la capat... la clasa I, pentru ca meriti.

Camelia spunea...

Draga janine,
Implinirile vin din noi nu din luna, aceasta doare ne intinde vibratiile ei ca sa ne dea o mana..
Nu toate se implinesc instant ca acolo in luna timpul e eternitate..dar cand stim visul si ne abandom lui..aceasta are cale libera..:)
La clasa 1 ca meritam:)
Pupici

Adrian spunea...

Frumos!
eu vreau ca luna sa ma ridice usor spre cer asa cum face cu nivelul marii....
Numai bine!

John Constantine spunea...

daca ai vreodata o indoiala despre tine, eu iti zic (din ceea ce am citit pana acum) ca poti si ai puterea de a trece peste asta. iar de uiti atunci iti amintesc ca ai biletul in buzunar, tot ce trebuie sa faci e saintinzi mana si sa-l atingi putin, si vei capata puteri si vise din nou.

luna si ce face ea e un simbol, sigur lucrurile vin din noi (plus ceva magie divina :P).

Darael spunea...

Daca ma cauta cineva, sunt pe ultimul tampon mancand o acadea.

Las doritorilor clasa I-a... eu am cea mai buna priveliste, ma bronzez la soare, ma bucur de aer curat si... culmea obrazniciei de spiridus, nici nu platesc bilet :D

Aaaa... nu spuneti la nimeni - sunt taxatorul ;) !

ajnanina spunea...

DoarTu,
multumesc de insotire si gandurile bune...
mai sunt bilete... :)

ajnanina spunea...

Camelia, da, din noi, luna e doar una catalizator, unul foarte bun...
as vrea eu sa se implineasca instant... dar ce haz ar mai avea drumul ? lasa, e mai bine asa. viata e, oricum, frumoasa rau de tot!

ajnanina spunea...

Adrian, e simplu, trebuie doar sa stai pe creasta valului... :)

ajnanina spunea...

John C,
multumesc de sfat, biletul e o ancora foarte buna.
doar ca pe parcursul calatoriei trebuie sa-l ard, emotiile din ele vor furniza (arse) combustibilul necesar urcusului...
oricum, cale de-ntors nu e.
singurul risc e sa intarzii un pic. asa, de frumusetea drumului...

ajnanina spunea...

Darael,
tu, taxatorul?
adica cum? de la tine iau bilet, sau tie ti-l intind sa mi-l vizezi?

tu n-ai nevoie de bilet... probabil ai rezolvat in ultima renastere pe rug :))

dar sa mananci acadele la soare pe trenul care urca in luna e mai mult decat pot suporta sa vad pe fereastra compartimentului meu de clasa I...
asa ca strang repede tot ce mai am pentru inca un vis... :))

Mikka spunea...

"biletul e o foaie de hartie, sau mai multe, pe care scrie detaliat povestea neimplinirii visului."

Cu foc, asa, cu foc... Cu arderea vei ajuta implinirea. Un pic de flacara ori mai multa.

De data asta controlorul o sa verifice cine si-a ars biletul, si acela va merge mai departe.
Cat de departe, nimeni nu stie. Nici trenul, nici calea ferata. Poate luna, da, poate ea stie. Da nu spune... decat daca te duci pana la ea. Ori si mai sus.
Intinzand puterea ta pana departe, acolo de unde vin visele. Tot acolo e si implinirea. Visare fumoasa, draga mea!

Darael spunea...

Nu pot sa-ti raspund acum; sunt ocupat sa arunc din tolba stele pe cer....

ajnanina spunea...

Darael,
nu le arunca pe toate.
mai lasa una in tolba, lumina pentru povestile din ea. sau, pur si simplu sa gasesti mai repede acadelele.
si termina o data joaca asta de unul singur :)))) vin eu peste tine :)))

ajnanina spunea...

Mikka,
focul respiratiei...
am recapitulat toata saptamana...

si m-am pregatit...
daca data trecuta doar m-am strecurat usor pe fata lunii, de data asta voi dansa pe toate suprafata ei :)

Lisandru Cristian spunea...

"cat am sa mai intind o mana spre dragostea din fata mea, tinand strans de celalta mana frica?" - dragostea şi frica merg mână în mână... Excelentă fotografia aleasă...

ajnanina spunea...

Cristi, da, ochiul tau sensibil a simtit...