sursa imagineam intalnit-o intr-una din camerele unui deshert colorat intr-un asfintit rosu si fluid, care nu semana nici cu Sahara nici cu Sonora. am recunoscut-o dupa urechi si dupa aerul de vesnic pui, desi am o banuiala ca se plimba pe aici si pe vremea cand Micul Print abia afla despre imblanzire.
am luat-o in brate si m-a privit lenes pe sub ochii somnorosi.am inceput sa stam de vorba, desi tare-i mai place sa doarma...
din adancurile somnului ei, din amintirea tuturor furtunilor, rasare un peisaj proaspat si tandru care are in el si nisip, si zapada, si iarba si flori.
mergem la plimbare :)
6 comentarii:
calatorie frumoasa! vise implinite! povesti minunate sa se astearna la intoarcere....
imbratisari si zambete!
mltumesc, Claudia, azi am ajuns sub luna si ciori, impreuna cu prietena vulpe polara...
te imbratisam si noi si iti zambim :)
Sa-ti fie cu noroc si cu folos tovarasa de drum!
Tare imi plac ochii ei.
Cand afli cum e cu traversarea deshertului si cu povestile nisipurilor, da-ne si noua din ce-ti spune ea...
Poate ne arata un pic cum e sa fii nisip... sau pe-aproape :))
Mikka,
vulpea de deshert saluta cu drag vulpea polara, din celalalt deshert, cel alb si pur...
inca nu sunt in stare sa inteleg povestile nisipului, deocamdata imi amintesc sa le simt...
candva, le voi traduce in cuvinte si in fapte, si atunci vom porni in marea calatorie dupa mirodenie :)
Aha! Calarind Shai-Hulud...
Cineva imi sopteste razand: Oaa, ce mai visezi si tu!
Si eu rad si zic: de ce nu?
Vulpile calare pe Shai-Hulud... Si el ar rade, cu gura aia maaaaree...
Mikka,
exact asa!
chiar de-ar fi sa raman fara blana! :))
Trimiteți un comentariu