Regăsirea cântecului inimii şi rescrierea poveştii personale - duminica asta, 17.07.2011

sursa imagine: deviantart

Păşiţi în magie: 1...2...3...

A fost odată o femeie bătrână, care trăia ascunsă. Locul unde trăia era cunoscut de toţi, dar puţini o puteau vedea. Menirea ei era să adune oasele, păstrând tot ce s-ar fi putut pierde. Peştera ei era plină de oase de toate felurile, mai ales oase de lupi. Cutreiera munţii şi văile secate ale râurilor, căutând oase de lupi.
Punea la loc toate oasele unui schelet si când ultimul os era la locul lui, când toată alcătuirea unui animal era acolo pe pământ, in faţa ei, ea se aşeza lângă foc şi căuta cântecul pe care să îl cânte. Când îl găsea, se ridica şi îl cânta, cu mâinile ţinute deasupra scheletului. Şi atunci, pieptul şi labele lupului începeau să se acopere cu carne, şi blana începea să crească. La Loba cânta mai departe si mai creştea nişte carne. Şi apoi coada puternică şi curbată se ridica. Ea cânta mai departe şi lupul începea să respire...Şi La Loba cânta în continuare, iar cântecul ei era atât de profund că pământul deşertului se cutremura iar fiara deschidea ochii, se ridica pe cele patru labe, sărea şi incepea să alerge...
În timp ce alerga - poate din cauza vitezei, poate pentru că trecea înot un râu ori o atingea o rază de soare sau de lună - fiara se transforma într-o femeie care alerga cu hohote mari de râs spre orizont, LIBERĂ...
(prelucrare dupa „La Loba” – din vol.” Femei care aleargă cu lupii” de Clarissa Pinkola Estés)

La început, suntem ca o grămăjoară de oase, un schelet risipit undeva, în nisipul deşertului.
Trebuie să ne adunam iar, să ne lipim la loc, cu multă atenţie şi mai ales cu multă dragoste.
Prin cântec putem chema resursele psihice ale sufletului nostru sălbatic şi îi putem reda forma vie.
Cântecul se foloseşte de vocea sufletului, se transmite prin suflare celui care suferă şi are nevoie de vitalitate.
Trebuie să plonjăm la nivelul cel mai profund al emoţiilor şi al dragostei, până la a fi copleşiţi de dorinţa unei relaţii cu Sinele.
Iar in acest mister teribil - sursa Sinelui, a imaginilor arhetipale, a nevoilor, a setei de Divin, a foamei de mistere, a instinctelor noastre sacre şi profane - e locul unde se petrec miracolele si vindecarea.

Vom pătrunde în acest mister prin meditaţie, respiraţie, dans, scris, desen, mişcare, cântec, imaginaţie activa.
Ne vom regăsi oasele de lup, ne vom creşte la loc carnea, spre a redeveni lupul care aleargă liber. Şi pentru asta ne vom cânta nouă înşine acel cântec al nostru, cântecul inimii, imnul creaţiei...

Ne vom întreba (şi ne vom răspunde):
- Ce oase ale vieţii mele, ce părţi din mine au fost îngropate?
- Când a fost ultima dată când am alergat liber? Cum era, ce simţeam atunci?
- Cum sună glasul sufletului meu?
- Cum vreau să fie noua poveste a vieţii mele?
- Cum mă simt acum, când pot să aleg iar liber/liberă?

Căutând în adâncul nostru vom atinge povestea pierderii, a risipirii noastre, contractul prin care ne-am îngropat... Dar nu vom sta acolo. Vom merge mai departe, scormonind după aurul nostru, după fantasticele noastre resurse. Şi odată găsite, le vom aduce la suprafaţă, la lumină, repede şi cu putere, cântandu-ne cântecul inimii şi rescriindu-ne povestea personală.

Magia asta este adevarată şi este la indemâna fiecăruia din noi. Trebuie doar să vrem şi să îndraznim...
Şi să nu ne temem de propria noastră strălucire.

De ce avem nevoie de rescrierea contractului şi schimbarea unor convingeri?
Un contract al sufletului atrage dupa el o serie de convingeri limitatoare care ne impiedică să fim, să facem, să avem ceea ce ne dorim. Aceste contracte şi convingeri pot şi merită să fie schimbate. Dacă un om nu a putut face un anumit lucru, nu e o dovadă că nu îl poate face, ci că a încercat multă vreme să il facă într-un mod greşit. Ia asta se poate schimba.
Pentru a ne schimba contractul / convingerile, trebuie:
- Să înţelegem limitările pe care ni le-am construit şi beneficiile schimbării.
- Să ştim că putem face schimbarea şi să ne bucurăm de puterea de a schimba ceva în bine.
- Să stim cum să o facem.
Adăugarea resurselor, indiferent de tehnica utilizată, e mai putin importantă decât a şti ceea ce merită schimbat, deoarece convingerile tind sa se împlinească singure. Perspectivele multiple asupra unei situaţii, chiar dacă încă nu avem resurse suplimentare, fac situaţia să fie diferită.
Cum putem folosi povestea pentru a ne rescrie contractele?
Convingerile nu se bazează neapărat pe logică, ci, dimpotrivă, reactionează slab la logică. Un instrument potrivit pentru a le schimba este povestea, metafora. Metaforele sunt preluate de ambele emisfere cerebrale, făcând o punte in gândire. Chiar dacă o metaforă nu face altceva decât să repete ceea ce s-a spus în forma unei poveşti, ea va fi înţeleasă la un alt nivel, al emoţiilor.
Vom căuta piesele lipsă în deşertul fertil al memoriei noastre, în trecut, în viitor, în imaginar, în poveştile celorlalţi şi ale lumii. Ne impărtăşim şi recuperăm resurse de putere prin călătorii şamanice şi tehnici NLP.

Facilitatorii călătoriei - Mikka si cu mine.

inscrieri - pe mail - gasiti adresele noastre la profiluri.