marți, 17 ianuarie 2012

CĂLĂTORIE PE PODUL CURCUBEU


Călătoria Eroului continuă...
După ce a pornit pe Podul Curcubeu în căutarea destinului său, făcând primul act de curaj - Pasul Nebunului-, Căutătorul şi-a descoperit calităţi şi resurse nebănuite. Magicianul şi-a găsit instrumentele de putere şi a învăţat cum să-şi modeleze viaţa. Şi a mers mai departe, în Călătorie...
Călătoria are loc în etape. Momente de avânt, de goană, de contemplare, de refacere a forţelor, de reîncepere în forţă. Aparent un cerc, în realitate o spirală; când o etapă se închide, un pas pe următoarea treaptă ne poartă spre o nouă serie de aventuri ale Eului în drumul său către Sine.
Odată ajuns la un nivel stabil cunoaştere, dezvoltare a fiinţei şi înţelegere, Căutătorul trebuie să revină în lume, pentru a folosi roadele meditaţiei sale însingurate. Pentru că o retragere îşi împlineşte menirea doar dacă este urmată de o revenire.
Pustnicul, sihastrul sau ermitul ne vorbeşte despre momentele de retragere de care avem nevoie cu toţii, pentru a fi cu propriul sine. Pe calea indicată de tarot, această retragere e mai necesară ca oricând, însă cu o condiţie: să fie urmată de revenirea în lume. Lumina din mâinile sale semnifică înţelepciunea strânsă, gata de a fi împărtăşită.
Perioada din preajma unui prag este cea mai potrivită pentru o astfel de experienţă. Şi tocmai bun e pragul de început de an...
Experienţa aceasta e ca o respiraţie, în care
Ø Inspirăm: ne întoarcem întâi în interior şi ne întrebăm (printre altele):
- Care e experienţa din perioada anterioară de care ne amintim cu cea mai mare plăcere?
-Care sunt provocările cu care m-am confruntat şi cum le-am depăşit?
- Cum m-am motivat? Cum am sărbătorit?
- Ce am învăţat şi ce vom folosi în pasul următor?
- Ce ar fi fost de dorit să fi ştiut?
- Pentru ce suntem recunoscători şi cum ne exprimăm recunoştinţa?

Şi apoi
Ø Expirăm: ne întoarcem în lume, aducând ceea ce am descoperit, acumulat şi crescut în noi înşine, pornind cu forţă la
ACŢIUNE!
- Croirea noului drum: Viziune, Inspiraţie, Desen (noua hartă pentru noul an)
- Folosirea celor trei mari instrumente de putere: Intenţia, Atenţia, Armonia (ofer şi primesc)
- Exprimarea de Sine (Cine vreau sa fiu?)

Vom răspunde, vom respira şi ne vom inspira, vom desena noua hartă, vom chema Viziunea cea mai puternică, vom pune în joc puterea Intenţiei. Vom dărui lumii, fiind gata să primim ce am cerut. Ne vom ridica apoi, păşind încrezători mai departe, în noul an, în noul început.
Podul Curcubeu aşteaptă fiecare pas...

Vom face toate acestea împreună, într-o nouă Călătorie pe Podul Curcubeu.
Data: 29 ianuarie 2012, orele 10 – 18, cu o pauză de prânz şi pauze de confort.
Locaţie: Centrul de dezvoltare personală a copilului ,,DISCOVER ME”, Bucureşti, Str. Constantin Noica nr.130, sector 6 - (aproape de Podul Cotroceni, UNEFS – Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Disco Calise). Harta, aici: http://discover-me.ro/contact

Facilitatorii călătoriei vor fi: Mikka si cu mine

inscriere la comentarii sau pe mail; aveti adresele noatre de mail la profiluri.


9 comentarii:

Darael spunea...

De ce e absolut necesara revenirea in lume ?

Si ce se face cautatorul cu pricina daca lumea ii arata ca nu are nevoie de el ?

ajnanina spunea...

Darael,

e necesar.
eu inca nu m-am intors, dar abia astept :)
e necesar, pentru ca lumea, chiar daca nu vrea, isi doreste.

da, lumea are nevoie de tine chiar daca nu-ti nimereste intrarea in pestera :)

si daca lumea aia nu... sunt atatea lumi!

Anonim spunea...

Eu am nevoie de tine.
Dar aş vrea să fiu acela care nu se bucură decât de cuvintele sale şi de zona sa .
Am observat că se vorbeşte “despre miere” iar în altă “zonă” acest lucru are cu totul alt gust sau o cu totul altă aromă. După ce ajungi să citeşti despre cele scrise este bine să poţi gusta produsul despre care se vorbeşte. Nevoia aceasta care o am pentru tine încerc să o duc până acolo unde nu stric nici în dreapta şi nici în stânga. Ar trebui (sau aşa s-ar cădea) să caut poate maximul. Dar maximul actual ar însemna să trec peste toate… iar această trecere implică ruperi , călcări peste, călcări pe, jigniri, acuze, contestaţii.
Şi prin deşert nu se poate merge direct spre ţinta propusă. Trebuie ocolite dunele şi de asemenea se ţine cont de fiecare membru al caravanei. Prietenia adevărată este un câştig imens dar şi un factor ce modifică lumea din jurul tău. Cu un prieten alături (aproape sau departe) nu mai laşi ca răul să îşi facă totalul său. Chiar şi răului îi aduci ajutor (dacă se poate) încât tot ce e împrejur poate avea o altă vibrare.

Anonim spunea...

A doua frază nu are exact înţelesul pe care eu l-am dorit. Aşa că fac o adnotare.
Nu doresc să mă bucur doar de ceea ce fac eu… sau numai de zona mea.
Cu o simplă virgulă uneori comunicăm cu totul alceva. Cu o simplă indecizie dăm uneori mai multe răspunsuri decât o ”cărare aparent bine bătătorită”. Generaţia adolescentă a acestei vremi e predispusă spre a nu folosi virgule şi spre clarificări armonioase. Pentru cei care le este foarte clar că a nu avea calculator sau telefon înseamnă numai tristeţe… e un lucru de amintit:
“Prietenia cu obiectele e supusă legăturii stăpân sclav … şi nu armoniei prin apropiere.”

ajnanina spunea...

Anonim,

prea multe intelesuri si prea confuze...
cum sa te poti bucura macar de un raspuns pentru tine daca din ceea ce scrii se pot intelege atatea?
orice raspuns ai primi ar fi nepotrivit si sigur departe de ceea ce voiai...

angela spunea...

mmmm...si eu daca sunt la chisinau...cum fac?

ajnanina spunea...

Angela...
ai fost alaturi de noi cu sufletuuuu...

vedem noi cum facem de-ti povestim macar :)

simf spunea...

astept impresii despre cum a fost.

ajnanina spunea...

a povestit Mikka despe cum a fost:

http://ceai-si-cafea-de-dimineata.blogspot.com/2012/01/insamantarea-viitorului-semanatorii.html