marți, 30 decembrie 2008

o aripa pentru Maria

In poveste, Maria / Lia se intalneste cu regina furnicilor care ii da o aripa. Intru si eu putin in poveste, asa, mai de pe margine pentru a face o legatura cu asa-zisa realitate (adica aia pe care o vad eu si zic ca aia e).
Maria ca nu, ca asa zice povestea... si realitatea poate fi si aceea, in acelasi timp. Ok, Maria, dar atunci prea multe realitati paralele, cum sa se mai inteleaga bietii oameni intre ei? Noroc cu povestile in care sunt scrise regulile...

2 comentarii:

Lady Harmony spunea...

M-am gandit si eu la discutia noastra despre poveste. Si tare mi-a placut sa descopar ca, de fapt, amandoua avem dreptate. Povestea trebuie sa ramana exact asa cum este, pentru ca este. Ea este garantia ca lucrurile decurg conform unei ordini mai inalte, universale. Daaaar... exista o infinitate de capitole intermediare, o infinitate de posibilitati intermediare, care tin numai si numai de mine. Wow... mi se pare un lucru atat de extraordinar, ca ma ia cu fiori... cu furnici! Si imi dau seama dintr-o data ca tocmai acesta este darul Reginei Furnicilor pentru mine :) Multumesc! LiaMaria

ajnanina spunea...

la multi ani, Maria, si sa te bucuri si de ordinea universala, si de cat mai multe optiuni care o mentin in mod creator!