sâmbătă, 11 februarie 2012

Dincolo de taramul gheturilor



Cam asa am vazut-o. O fetita care traieste printre gheturi, dar care nu seamana cu locurile si nici cu oamenii locurilor. Visand flori albastre pe care le cauta, desi nu le-a vazut niciodata pana atunci. Fara sa stie de unde stie ca ele exista.

Cantand din cand in cand gheturilor, iar gheatza crapand usor, lasand mici ochiuri de apa limpede intre marginile ascutite.

Strabatand tinutul de la un capat la altul calare pe un urs alb. Ursul merge incet si mormaie din cand in cand. Ea il imbratiseaza, stiind ca la un moment dat vor iesi din tara de gheatza si vor intra intr-un taram necunoscut.



Desigur ca ar fi mai fost multe de spus in povestea ei. Despre cat de diferita se simtea in lumea ei, de cat de diferita se simtea de lumea ei. Despre culoarea ochilor ei si despre cantecele pe care le canta pentru a topi gheatza. Despre florile din vis si despre taramul necunoscut. Despre dorinta de a pleca si despre teama de a pleca. Despre drumuri, popasuri si invataturi. Despre a ajunge sau nu si despre eternele reintoarceri. Despre o alta poveste, la care ar fi putut fi o introducere. Sau despre o alta, pe care o voi termina de scris dupa ce se topeste zapada din realitatea comuna.


Dar cele cateva imagini/idei au fost suficiente pentru a imi deschide o intreaga lume de poveste. O lume imaginara pentru imaginarul meu personaj. O lume in care am fost primita, ghidata si rasfatata in cadrul atelierului de povesti sustinut de Andreea Burdalescu si Victor Chirea . Multumesc, Andreea si Victor pentru rasfatul din seara asta, si la cat mai multe seri de povesti minunate!

4 comentarii:

Mikka spunea...

N-am cum sa vad altfel decat din lumea asta, care nu e imaginara. Eroul- o fetita care stie dar nu stie de unde stie de florile albastre - si aliatul sau, ursul mare si bland...
Si ma bucur ca oricate gheturi ar fi, povestea e vie, calatoria e vie si Eroul - fetita care nu seamana cu locurile si nici cu oamenii locurilor - isi face drumul spre implinirea visului.
Astept sa se lase zapada deoparte si sa ne zici ce-a mai fost. Odata pornita, povestea se cere depanata. Calatoria continua.
Suntem aici, pe langa voi, cu cantece si foc...

ajnanina spunea...

multumesc de foc, zapada incepe sa se topeasca...
noroc ca ursul stie sa inoate :)ca in barca nu incape :)

MWB spunea...

Buna ziua,
Va citim si urmarim blogul de ceva timp, indeajuns de mult incat sa avem bucuria si convingerea ca blogul dumneavoastra merita pe deplin, sa fie premiat cu ''Premiul Most Wanted Blog'' , datorita pasiunii, imaginatiei, talentului, originalitatii si creativitatii dumneavoastra, dar mai ales datorita valorii morale si educative pe care pagina dumneavoastra o promoveaza in blogosfera romaneasca! Va rugam sa ne anuntati daca acceptati premiul sau nu accesand acest link: Premiul MWB ! Puteti afla mai multe despre MWB, convingeti-va de seriozitatea si pasiunea noastra in a promova bloguri de calitate! Ati primit premiul MWB, pentru ca unul dintre autorii nostri v-a recomandat cu placere!
''MWB nu cauta faima,nu cauta cifre si nici statistici ,cauta valoarea,originalitatea ,talentul si pasiunea, iar asta face oricine accepta premiul MWB si mai ales cei ce aleg sa devina membrii sau autori ai echipei MWB, pentru ca dincolo de bloguri vorbeste viata!''

ajnanina spunea...

Multumesc pentru premiu, si multumesc celui care m-a citit si m-a recomandat :)

L-am primit cu bucurie si am afisat bannerul corespunzator.