duminică, 17 ianuarie 2010

verde ca broasca :)

sursa imagine
O broască se plimbă prin pădure măcinată de probleme existenţiale A fost sau nu prinţesă vre-o dată? Imaginile pe care le poartă în mintea ei sunt amintiri reale sau doar fantasme? Se pare că broaştele sunt de două feluri: cele care s-au născut (sau, mă rog, au eclozat) cu acest destin şi care nu îşi pun prea multe întrebări referitoare la el şi cei care poartă acest înveliş de broască temporar, ca pedeapsă. Sau poate că nu? Şi dacă sunt doar de un fel, de care?
A fost o perioadă când s-a crezut prinţesă. Se plimba prin pădure cântând şi râzând, fără să-şi pună nici o întrebare (nu cunoştea nici măcar povestea Scufiţei Roşii, să fie un pic mai precaută), când l-a văzut pe el. De el e sigură că e prinţ, deşi la prima vedere e şi el un broscoi ca toţi ceilalţi, aşa că îl sărută fără nici o reţinere. Se pare că lui îi place sărutul şi îi înţelege avantajele, pentru că, după o scurtă perioadă princiară, redevine destul de repede broscoi. Sărutările ei devin mai confuze şi mai disperate. Cum e posibil acest lucru? Că doar, înainte de a părăsi palatul şi de a se plimba prin pădure învăţase dintr-o grămadă de cărţi groase de poveşti că sărutările sunt pentru a-l face pe broscoi prinţ şi nu invers! Oare de când a plecat ea prin pădure au apărut date noi despre asta? Stă de vorbă cu celelalte broaşte, se documentează la biblioteca din pădure şi are o revelaţie. Dacă vrea să fie fericită alături de el şi să-l facă şi pe el fericit, trebuie să devină şi ea broască!
Asta se petrece foarte simplu şi foarte repede şi el pare mulţumit. Ea oftează şi se resemnează alături de el – asta-i viaţa! îşi mai aminteşte din când în când despre visurile ei de prinţesă, dar apoi priveşte cu drag la broscoiul ei. Ea ştie secretul lor – că sunt prinţ şi prinţesă; nu ştie ce simte el în legătură cu asta şi nu îndrăzneşte să-l întrebe pentru a nu-l întrista – el oricum pare mulţumit cu viaţa pe care o duce.
Şi într-o zi, în drumurile lui (pădurea e mare) el vede o prinţesă uluitor de frumoasă! Ea cântă şi râde, se ascunde după trunchiurile copacilor, se preface tristă şi aruncă priviri scurte în jur să vada daca vine cineva cu care să râdă sau care să-i şteargă presupusele lacrimi... broscoiul e facinat ! Da, asta e adevărata prinţesă, cea pentru care merită să redevină şi să rămână prinţ! Se apropie de prinţesă şi îi explică situaţia (ea nu auzise de povestea lui decât vag, în biblioteca palatului ei se aflau alte cărţi). Ea râde şi cântă în continuare iar el se apropie din ce în ce mai mult, aşteptând sărutarea ei transformatoare. Prinţesa se apleacă o clipă asupra lui, gata să-l sărute, dar îşi aminteşte brusc de prinţul care o aşteaptă la castel şi se întoarce în fugă. Îi pare un pic rău de soarta broscoiului, dar.. cum s-ar fi descurcat ea cu doi prinţi? Şi poate că povestea broscoiului nici nu e adevărată ... Oricum a avut o plimbare interesantă!
Broscoiul se plimbă rănit şi confuz prin pădure. Nici nu se mai pune problema să se întoarcă la broasca de acasă... el e prinţ! Are doar nevoie de un sărut de la o prinţesă autentică... cea mai bună şi mai autentică pe care o poate găsi!
Între timp, broasca, înţelegându-şi greşeala, îşi trăieşte şi ea confuziile ei. Nu are forţa de a redeveni prinţesă şi ştie că şansele de a găsi un prinţ care să o sărute sunt minime. Prinţii care se plimbă prin pădure şi acceptă să sărute o broască sunt mult mai rari decât prinţesele... Şi, oricum, daca l-ar găsi nu vrea să îl păstreze: tot ceea ce îşi doreşte e să redevină prinţesă pentru a-l ajuta pe broscoiul ei iubit să redevină prinţ. El este prinţul pe care îl doreşte pentru că... altul nu a văzut!
Dar dacă toate astea s-au întâmplat doar în mintea ei şi ea e doar o broască verde obişnuită care a citit prea multe poveşti ?
.
am primit aceasta poveste de la o printesa in dilema. voi ce ati sfatui-o?

15 comentarii:

Camelia spunea...

eh..acu e broasca da' cu sange albastru..in prezent le avem pe toate;)

Darael spunea...

Pana se schimba in printesa, nu e bine sa isi traiasca frumos viata actuala de broscuta-verde-si-dulce, cantand pe o frunza de nufar ?

Intreb si eu, chiar daca m-a intristat nespus povestea. De mult nu m-a intristat ceva asa de tare.

ajnanina spunea...

Camelia,
da, dar degeaba :)

ajnanina spunea...

Darael,
imi pare rau ca te-a intristat...
se pare ca are de ales intre a fi fericita sau inteleapta :)
si cum fericita momentan nu e...
e greu sa mai canti pe frunza atunci cand frunza si tovarasia celor aparent asemenea tie nu te mai multumeste...
si ti se pare ca esti altceva, altcineva, cand stii ca poate sa fie si altfel, dar nu mai vezi cum...

iar printre broaste nu prea am gasit intelepti... ia sa vedem, poate dam de o broasca testoasa prin lac... mi-ai dat o idee :)
hai, ca mai sunt sperante :)))

Darael spunea...

O testoasa e perfecta. Daca nu facem altceva cu ea, macar batem tam-tam in carapace sa auda toata balta ce frumos cantam :)

John Constantine spunea...

hmmm... interesanta analogie :)

ia sa ne uitam putin si sa intoarcem metodic situatia pe toate partile.

broscuta are o dilema: este sau nu printesa? Acum intrebarea e: dar nu cumva e o singura entitate? adica si broscuta si printesa. Numai ca ea se considera ca e broscuta, vrea sa fie printesa, dar de fapt e si broscuta si printesa, depinde cum vrea sa se vada, nu? si depinde cum se simte, nu? esti pana la urma ceea ce crezi despre tine. deci azi poti fi printesa iar maine broscuta. totul pana la urma incepe din interiorul broscutei, nu din cartile de povesti. suna a cliseu dar broscuta tb sa aiba incredere in printesa din ea si sa o scoata afara din castel. cum? pai perseverand. dar e greu, nu? ne putem descuraja. mai mult ca sigur, dar daca vrei o schimbare tb sa faci o miscare. nu influentezi universul daca nu exerciti o forta asupra lui (fizica pura dragul meu Watson). fa-o incet incet nu tb sa spargi usile castelului ca sa iesi din el.
cum zicea marele Guy Ritchie? "Teama de discomfort e mai rea decat discomfortul in sine". hmmm ce chestie zice si omul asta :)

broscoiul e exact invers. se crede print, dar e si broscoi (ceea ce cred ca el nu vrea sa creada). dar ideea e la fel si ptr el, poate fi si print, si broscoi. depinde de el. acum broscuto, daca nu stie a fi print mai mult timp pe langa broscuta, asta e problema lui (si pierderea lui). nu e problema broscutei. dar inteleg ca si el are propriile dileme, si nu vede dilemele broscutei (poate nici broscuta nu vede toate dilemele broscoiului). dar treaba broscutei e sa-si rezolve propriile dileme nu pe ale broscoiului. eu cred ca in viata fiecare tb sa invete din ce i se aseaza in fata, nu sa faca temele celorlalti (a face temele si a ajuta sunt doua lucruri dif; una implica sa muncesti tu ptr altu iar acela sa nu invete, iar cealalta implica ca tu sa lucrezi impreuna cu celalalt, astfel ca acesta sa invete)).

acum nu broscoiul e cel ce tb sa o transforme pe broscuta in printesa. vezi tu, cum am mai zis, broscuta detine cheia de a se transforma in printesa (oare ptr ca ea stie ca e printesa, pe cand broscoiul nu?)

poate broscoiul nu e animalut rau dar nu stie ori nu vede. ideea, zic eu, oare broscoiul te merita? daca da atunci fa un pas sa il faci sa vada, daca nu atunci lasa-l pe broscoi sa-si rezolve propriile dileme. broscuta nu tb sa se sacrifice pe altarul broscoiului numai de dragul de a face o fapta eroica (asa cum e in basme). tb sa vezi daca broscoiul merita asemenea sacrificiu. s-ar putea sa nu merite. iar tu s-ar putea te simti broscuta ca urmare a acestui devotament, neinteles de broscoi, care nu vede in tine o printesa (mai pe scurt: el te percepe broscuta iar tu prin efectul domino te percepi tot broscuta).

nu stiu daca am fost pe idee dar sper sa ajute cu ceva. tu tb sa ai grija de tine, asta tb sa faci.

scuze Ajnanina ptr... "articol" :)))

Mikka spunea...

... Hmmm... as fi zis ca e tare incurcata povestea. Daca nu as fi vazut atatea "dorama" asiatice in care se intampla fix la fel. Si unde am vazut multe variante de continuare...
Cum imi sta mie in fire, m-as repezi sa-i fac un final fericit, ca deh, asta mi-e felul...
dar ma retrag in lenea mea tipica (asta bate orice film!) si ma intorc la poveste, dand mai departe pagina...
E doar o poveste. Personajul aici de fata, citind-o, nu se aseamana deloc, da deloc. Sau fie, un pic, doar in ce priveste modul abolust Guinnes bookic in care soarbe povesti pe banda, asa cum ar sorbi pe nemestecate grozaveniile alea de noodles tailandeze...

ajnanina spunea...

Darael,
daca testoasa n-are nimic impotriva... da o intrebi tu :)

ajnanina spunea...

Mikka,
e doar o poveste, desigur...
eu ma gandeam la asemanarea cu telenovelele...
drama printesei e drama celor care au un pic de cunoastere, dar nu-s in stare de vre-un pic de actiune...
tre sa se mai trezeasca, sa-si miste un pic muschii, finalul va fi fericit in cele din urma...
macar unul dintre ei o sa vada clar si o sa-si interpreteze corect nevoile si dorintele. si o sa miste ceva... :)

da cum ai vedea tu un final fericit aici? :)

ajnanina spunea...

John, uau!
printesa va fi onorata vazand ca ai luat situatia ei atat de in serios :)

broscuta o sa faca un pic de miscare... nu numai pana la biblioteca din padure...
sigur ca ea trebuie sa descurce lucrurile, ca doar ea a inceput... si ea e cea care complica lucrurile :)
iar broscoiul tre sa mai creasca un pic :)

John Constantine spunea...

am tendinta de a fi prea serios cateodata :)))

Kaos Moon spunea...

http://kaosmoon.blogspot.com

Anonim spunea...

Salut www.SpuneNuDrogurilor.com este o echipa recent formata, nonprofit, care si-a propus sa lupte pentru constientizarea opiniei publice, a tinerilor debusolati de societatea în care traim despre tot ceea ce înseamna consum de droguri într-un fel sau altul.
Daca prin actiunea ta, salvezi o singura viata de la decadere, considera ca ti-ai atins scopul, alaturi de noi toti ceilalti.

Daca doresti sa sustii aceasta campanie, afisaza pe blogul tau un banner, codul se preia de la: www.spunenudrogurilor.com vei fi sustinut si tu de aceasta campanie lasa un comentariu daca ne sustii sa te sustinem si noi Scuze de deranj

April spunea...

Incompatibilitate! si cu toate acestea ei mai pot avea o relatie...nu asa cum si-ar dori-o fiecare dintre ei, dar acuma depinde si de cat de hotarati sunt sa devina ceea ce-si doresc.

NU intotdeauna doua jumatati formeaza un intreg, din pacate...si e asa de greu sa gasesti ACEA jumatate, cea care sa se muleze perfect pe a ta....

ajnanina spunea...

April,
da, e greu.
varianta e sa slefuiesti jumatatea ta pana o faci neteda si stralucitoare. sa semene a intreg.
cu cealalta jumatate nu poti.
importanta e invatarea lectiilor de viata...
da, relatiile sunt posibile oricum... chiar daca nu sunt armonioase, ci doar provocatoare :)