miercuri, 24 martie 2010

din visul meu, sau din alt film


sursa imagine

ok, pornim de la o premisa logica: toate vizuinile de iepuri albi care fac legatura cu Lumea de Jos au aceeasi forma, si e posibil sa cobori rasucindu-te la fel pana atingi podeaua, dupa ciocnirea cu celelalte obiecte care zboara printre radacini. ei bine, obiectele pot sa difere in functie de bibliotecile pe care le rod soarecii care ii ajuta pe iepurii albi.

dar si podelele sa arate la fel, cu romburile alea de tabla de sah rasucita si rotunjita de prea mult invartit in jurul propriei axe?

e visul meu, strig catre o Alice cand mare, cand mica, o Alice care pare convinsa ca e, de fapt visul ei... nu, Alice, doar filmul e al tau... si rochia rosie, da, pe aia nu o recunosc, a mea arata altfel...

dar oare ma pot ghida dupa filmul tau pentru continuarea visului meu? greu de zis, in pauzele dintre realitati.

imi amintesc: daca vrei sa-ti realizezi visul, trebuie mai intai sa te trezesti :)

6 comentarii:

Mikka spunea...

..."daca vrei sa-ti realizezi visul, trebuie mai intai sa te trezesti".
Pai da! ai vazut ce tot zicea Alice ca vrea sa se trezeasca. Si ca e visul ei, ea schimba.
Acolo, pe podea, pe romburile alea e cheia. Atingerea locului, cu dovada palpabila a existentei visului si a locului de trecere dintre lumi. Poate mai vezi ceva...
Poate mananci o prajitura... Tu stii. E visul tau...
Calatorie curajoasa, draga mea!

ajnanina spunea...

da, de mancat prajituri... cam ezit, ca daca efectul e acelasi, de marire... parca n-as prea mai vrea.
iar bautura de micsorare, dupa ce am vazut din ce prostii e facuta... :)
oricum, aseara am adormit cu mintea patratele, incercand sa evoc toate podelele de genul ala din viata mea si sa pricep de ce ma obsedeaza tocmai acu... :))

Mikka spunea...

Huah! Deci visul lucreaza. Tocmai asta e. Sa faca mintea patratele si pe urma praf. Abia dupa aia...
Bautura... de ea n-am zis, tocmai de-aia. Da. vederea de sus, din perspectiva, merita. Pe urma gasim noi metoda readucerii la dimeniunea "normala". Vezi, e un fel de joc sus-jos, mare-mic. Sah. Patrate. Tabere. Ea-ea. Unde e... yo?
Si vorba lu' omiduta albastra: "aproape Alice".
Cu mesajul "cand de hotarasti in sfarsit asupra lui cine esti?"
Mie asta mi-a tras una plex de azi-noapte am vaz't numa' stele. si verzi si altele...

ajnanina spunea...

eu stiu ca tu te-ai hotarat :)
doar ca nu poti, nu putem arata tot dintr-o data. ci cate o stea, pe rand...
mi mi se pare ca daca ma hotarasc, evolutia devine linie dreapta.
ca as refuza o mie de alte posibilitati. ca m-as rostogoli fara sa ma opresc, ca nici una din ,,fetze" nu mai poate refletcta realitatile partiale...
inca mai caut frumusetea in detalii...

John Constantine spunea...

asteptam un mic articol despre Alice. eu nu l-am vazut dar mi-am inchipuit ca o sa-ti placa filmul :)

ajnanina spunea...

John, da, mi-a placut mult...
si am intrat imediat in poveste, pentru ca drumul imi era foarte cunoscut, il mai facusem in vis... (un vis mai special, ca acela cu copacul :))

povestea e bine gandita si merita vazuta!