miercuri, 28 ianuarie 2009

Despre oglinzi...

Cele două oglinzi stau față în față și așteaptă să treacă cineva printre ele. Între timp, se privesc cu subînțeles. Nu sunt chiar gemene, la suprafață arată un pic diferit. Dacă te privești doar într-una, par oglinzi obișnuite. Dar dacă te așezi între ele, privind într-una îți vei vedea viitorul în față și trecutul în spate, iar în cealată invers.
Dacă ești mic, într-una te vei vedea crescând și îmbătrânind și în cealată renăscându-te, reintrând (conform unei expresii de-a adultilor pe care n-ai voie să o folosești cu ei de față) în pântecele mamei tale și apoi reîntorcându-te în lumea îngerilor. S-ar putea să îți pierzi complet inocența, așa că mai bine uita-te în una singură. Chiar dacă ocazie ca asta nu mai găsești.
Dacă ești adult, iți vei revedea îtr-una (și întruna) copilăria și adolescența, din nou și din nou și din nou. Pare fascinant, dar partea proastă e că nu poți alege momentele pe care să le revezi. Primul sărut, dar și prima trădare, umilințele pe care le-ai acceptat în numele unor promisiuni trecătoare ca petalele florilor; jocurile de copii dar și lungile seri in fața foilor rupte din caiete, și durerea unor palme încasate pe nedrept... neputința de a te exprima și de a merge pe care ai îndurat-o ca beleluș... în viitor nu știu dacă vei avea curaj să te uiți că deh... criza... durerile... mai bine nu.
Și cu toate astea, chiar dacă oglinzile au fost separate și fiecare stăpân al fiecărei oglinzi își vede doar măștile și umbrele prezentului, magia rămâne și, din când ân când, în miezul lor mai apa flash-uri de trecut și de viitor. E posibil să te uiți o viață întreagă și
să nu le vezi. După cum, la fel de posibil le poți vede de prima dată și să prinzi fulgerul în mâini.
postare inspirata tot de minunile Daianei
later edit:
Pentru cei care au stat prea mult între oglinzi și au văzut mai mult decât și-ar fi dorit să vadă, a apărut un antidot magic: ceasul care merge invers! E nevoie de un pic de curaj; trebuie să-ți iei timpul în ambele mâini, să îl răsucești cu putere și să îl așezi perpendicular pe oglinda care te-a speriat. În momentele în care acele ceasului devin paralele între ele și intră în oglindă prin punctul dureros, atunci ...
E bine să nu încerci singur prima dată.
După ce ai vindecat rana produsă de timp și gaura din oglindă, ai nevoie de terapie cu cutiile muzicale, de patru ori pe zi, în cîte unul din propriile puncte cardinale. Cutiile muzicale, tot de la Daiana.

7 comentarii:

Mugur spunea...

Eu am mai descoperit o intrebuintare a ceasului care merge invers :) Asezat intre cele doua oglinzi, ceasul deschide o dimensiune noua in care tot ceea ce a mers prost pana acum se rezolva de la sine pentru ca istoria se rescrie si apare in paginile cartuliei Povesti Nemuritoare, volumul imbunatatit.

ajnanina spunea...

de la sine ? ce simplu ar fi..
chestia e ca Moshul ala care reediteaza Povestile Nemuritoare e carcotas rau...
si nu prea le are cu chestii de genul reframing, reimprinting, reloaded :)
da ma straduiesc sa-i explic :)

Ioan spunea...

daca te uiti intr-o oglinda vezi partea pe care o iubesti, pe cea prin care daruiesti, prin care iubesti, si razi si visezi si te bucuri si esti curios si zbori printre stele curios sa vezi milioane de culori, esti gura in care intra inghetzata de ciocolata cu-azot si dulceata rubinie de visine,

daca te uiti in cealalta oglinda vezi partea de care nu-esti mandru, iti vezi ratiunea care judeca si pune peceti c-asa a-nvatat, apus de soare, in loc de moarte sigura sau frica acceptata ce e aventura

daca te uiti de departe si te privesti cum te uiti in cele doua oglinzi te vezi imperfect frumos in evolutie, caci te-ai nascut ca sa-nveti nici tu nu stii ce, si in sfarsit iti dai seama ca-L ai in fata pe Dumnezeu.

Uau, asta inseamna ca pot fi orice...

ajnanina spunea...

nu numai orice :) ci si tot :)

Daiana Prundurel spunea...

Ajnanina,
cum pot eu sa iti multumesc pentru bucuriile astea cre mi le tot faci!:)Dai forma in cuvinte minunate lucrurilor pe care le simt , le gandesc , le pictez... Esti grozava!..Si pe langa asta ii mai provoci si pe altii in minunatul joc al imaginatiei si al cuvintelor. Multumesc Mugur, Ioan, Ajnanina!

Ioan spunea...

Atentiune, Atentiune!!!!

Cine se mira tare, e pupat de Dumnezeu cu o metafora, sau vers, din mers, parere despre placere, cu bucurie primavarateca...

am zis,

i

ajnanina spunea...

atentie, Ioan a zis... :)
stie el ca stie, vine primavara...