sursa pozacine vrea sa povesteasca?
Acum 12 ani
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
cele mai frumoase povesti
-
Zile de vacanta (2). Dimineata. - . sursa foto Dor dinlauntru, dor mult... Am cerut semn pentru azi. L-am cerut si apoi m-am lasat sa-l astept, respirand. Lumea e mare, si totusi ce mica ...
-
Povestea Femeii-Care-Naste-Toate-Animalele - Femeile alea doua se imbatau cu cafea. Stiau bine sa-i scoata de acolo, dintre fuioarele aromelor, dulceata si amarul care legau simturile unul intr-a...
Acum 13 ani
POVESTI ORIENTALE dansate de KAMILLA
Shaman Tarot si toate celelalte
21 de comentarii:
Samanta a-ncoltit, embrionul iubirii a prins radacini, imi inalt sufletul catre cer si scriu cu puterea gandului "Nimic nu e mai inaltator decat iubirea"
buna dimineata, Geanina...
sa-ti fie inaltarea intru iubire pana la cer...
Noaptea se ingemana cu ziua. Iar pe ea o trezise furtuna de afara. Se simtea bine in pat, statea la fel de confortabil ca si in pantecul mamei. Si, in starea de semi-adormire, isi dadu seama ca acea zi e un nou inceput. Se dadu jos din pat si decise sa se nasca din nou, odata cu ziua care facea si ea ochi. Avea o senzatie minunata care ii strabatea tot corpul. Si decise sa indrazneasca...
Mugur,
cu re-nasterea asistata de tine, senzatiile sunt minunat de indraznete...
abia astept sa vad ce va face in continuare :)
Din pamant am fost facuti, in pamant ne intoarcem. Dar suflet, renaste. Sufletul inmugureste... creste. Ne intoarcem sa reparam lucruri. Sa daruim mai mult, mai frumos... si neaparat, neconditionat. Fiecare dintre noi, trebuie sa lasam ceva pe acolo pe unde trecem.
doar tu,
da, la final, inainte de a ne retrage, plantam si noi samanta...
Fugise de cineva sau de ceva, nu mai stia nici ea de ce. Alerga ca si cum de asta ar fi depins propria-i existenta. Pierduse hainele pe drum, pierduse gâandurile pe drum, amintirile, tot. Nu-i mai rămăsese decât goana. O singură clipă s-a oprit să-si tragă sufletul, în mijlocul câmpului. Se asezase pe un musuroi care a înghitit-o, suav, delicat, tandru. Asa a prins-o somnul, asa i s-a oprit alergarea, într-un uter urias din care avea să renască, la primăvară, pentru a alerga din nou, cine stie incotro.
Calin,
ce ocrotitoare e povestea ta...
Acolo sub pamant, aflase multe povesti fascinate despre lume.Era nerabdatoare si dorea sa cunoasca tot ce e dincolo de casa ei calda si sigura.Era doar o samanta mica si singura, cum putea ea atat de firava sa porneasca spre lumea mare?Poate inca nu venise vremea ei...
Un strop de ploaie ce a adus cu sine miros de pamant reavan,de iarba cruda, de ocean si de zarzari infloriti a naucit-o definitiv.Picatura magica aducea cu sine soapte fierbinti de indragostiti,ecouri de copii zburdalnici,urme calde din lumina solara.Gata! de aici incolo nu se mai putea opri.Cerul o atragea afara cu o forta nebuna. Isi dori sa incolteasca din toata fiinta ei sa cresaca precum un cantec spre lumina.
Si mica samanta porni spre lumea mare cu un dor nebanuit:)Trebuia doar sa cucereasca lumea si nimic nu ii mai statea acum in cale.
Este de inteles de ce incoltirea ei s-a produs cu o asemenea forta nebuna.Era o samata a sperantei care vroia doar sa se daruiasca lumii si luminii.
Daiana,
fie ca forta cu care incolteste samanta ta sa dea roade bogate!
si darurile tale de frumusete sa faca lumea fericita si pe tine prospera :)
Am vrut sa fiu un cires salbatic dar am cazut in vise si m-am ales doar cu parfumul, pentru a deveni o floare...
Nu credeam ca voi lua viata din nou, si nu credeam ca pot sa am atata stabilitate aici sub pamant.
Inainte, aveam doar doua picioare.
Simona,
eu cred ca e ma bine asa, daca erai cires acum ai fi avut grija roditului...
drawforjoy,
oricand se poate din nou.... faptul ca avem picioare ne permite, daca vrem, si radacini, si coada de sirena...
La ceas de seara, Ingerul lua un taciune de Foc sacru si arse aceasta pictura iar pictorului ii taie mana cu Sabia de lumina. Pentru ca nimeni, niciodata, nu a putut sa isi bata joc de Legea nasterii si sa scape.....
ooo, Darael, te-ai intors razbunator...
imi place cand esti asa... si totusi...
de iertare n-ai auzit?
Iertare ?
Ce pot sa spun ? Iertare este, dar Iertarea nu implica eludarea responsabilitatii si plata propriilor gesturi.
Iertarea este eliberarea celui care Iarta, nu a celui iertat Ajnanina.
cand cel care iarta dezleaga, lantul cade de la ambele capete.
si, oricum, metaforele nu violeaza legile naturii, ci doar le coloreaza altfel.
Cel-care-dezleaga a trecut de mult de Iertare. Da, nu poti Dezlega fara Iertare asa cum nu poti Ierta fara Iubire.
Dar lumea in care traim nu stie nici macar ce este Iubirea. Asa ca de Iertare putem doar sa amintim. Iar de Dezlegare.... oh.... e ceva atat de departe....
offf,
si eu care credeam ca daca ajung la iubire am totul... :)
Ai Iubirea. Nu e Totul, dar este ceva deosebit.
Si este singurul sprijin pentru pasii urmatori, ceea ce nu e putin lucru.
Trimiteți un comentariu