aseara, la workshopul de scriere creativa am trait din nou momente extraordinare.
a fost atat de frumos, ca parca nici nu l-as fi tinut eu :)))
de fapt, asa a si fost. grupul a produs povesti extraordinare, au aparut personaje atat de vii incat parca le cunosteam deja, desi au fost concepute, nascute si crescute in cateva minute sau ore. fiinte carora le aflam secretele, impreuna cu care plecam in calatoria lor eroica, pentru care ne doream sa reuseasca...
micile dificultati exterioare erau ilustrate de situatiile de acum obisnuite: lungile minute de la inceput pana cand aparatura ne permitea sa incepem, latratul teritorial pe care acum il auzim din ce in ce mai putin... si de cele mai putin obisnuite cum ar fi fost vibratiile ca de cutremur pe care le producea masina de turnat asfalt care ajunsese exact in fatza casei, brusca patrundere a ploii in sala...
am plecat de acolo cu o mare curiozitate: oare cum vor continua povestile fiecaruia?
iar cea mai mare bucurie a zilei a fost faptul ca o poveste a unei participante a fost publicata pe un site de povesti. abia astept sa le vad pe urmatoarele...
multumesc din suflet participantilor pentru povesti, pentru buna dispozitie si pentru feed-back!
12 comentarii:
Super, Ajnanina! Felicitari!
Imi pare tare rau ca nu am putut ajunge diseara! de-abia astept sa vin la urmatorul workshop :)
buna dimineata, Mugur!
intr-un fel sau altul ai fost alaturi de noi.
felicitarile se cuvin scriitorilor de aseara, iti multumesc in numele lor :)
Poti să-mi dai niste detalii despre workshop? Unde? Când?
Mmmm... deja adie un mare dor pentru ce vine... Data viitoare ajung si eu, negresit. Cu sacul plin de povesti de la focurile din munte...
Ma bucur ca au fost povesti extraorindare, ba chiar si poveste publicata! Uraaaa! Iata curmalii care vestesc oaza...
Calin, detalii pe patratelul cu creioane colorate...
Mikka, tie iti inchinam o seara anume, cand trebuie sa povestesti doar tu...
sau poate, noaptea de dupa... :)
Doamna a fost atat de frumos ca nu am cuvinte sa descriu concret slendoarea de ieri ,chiar adineauri am vrut sa mananc ceva si mi-a venit in minte Nai -sur , sabie-lunga ,am crezut ca o sa lesin de ras sau ca ma innec , mai ales sabie -lunga !,sper sa nu fii sarit calul!ma refer la calul de antrenament bineinteles .
sa te ineci cu sabia lui sabie lunga?
mancai macaroane ? :)))
radem noi, radem, dar il asteapta un destin glorios :)))
Multumesc pentru ajutor, pentru increderea ce mi-a fost sadita pas cu pas - asa s-a nascut povestea mea (la care s-a adaugat dorinta de a fi mama, dragostea pentru copii, faptul ca a fost 1 iunie).
Este un vis devenit realitate. Deja mi se cere sa continui povestea elefantelui si am facut un plan de bataie.
Seara de ieri a fost minunata! De neuitat. Am fost putin ingandurata, obosita -lucruri care si-au spus cuvantul - dar am reusit sa scriu cate ceva si sa intru in atmosfera de basm.
Zambete si bucurii tuturor!Claudia
Claudia, increderea ta creste, acum are doar nevoie sa o uzi din cand in cand!
oricum, esti primul scriitor publicat din echipa ! :))
spor la scris si la toate cele!
Cateodata ma uit la voi si simt ceva ca o parere de rau ca eu nu pot sa ajung la nici o intalnire.
Si singuratatea are pretul ei....
nu se stie niciodata...
singuratatea e foarte buna, pe anumite perioade de timp. atata cat sa creasca ceva.
dupa aia e de impartit :)
Trimiteți un comentariu