initieri - VIII

dupa ce fiecare ne-am incheiat momentele, visele s-au intors la locul viselor, mai putin o parte din ele, care mai dense fiind, au trecut la locul faptelor, facandu-si loc printre fapte pana cand nu a mai existat nici o diferenta, ne-am intors acasa si am reinceput lectiile de dans.

a trebuit mai intai sa arat ce stiu, dar era prea putin. miscarile mele limitate imi pastrau emotiile pe langa trup, inghesuindu-le si motolindu-le.

,,arata-mi atunci dansul in care crezi. pe care il simti, il poti schita cu mintea, chiar daca nu a intrat inca in trup."

ei, asa e mai simplu, am cautat in minte toate secventele care n-au impresionat vreodata si le-am scos de-a valma la suprafata.

uite! si i-am aratat amintirile mele in care mintea mea a dansat alaturi de ceea ce vedeam si auzeam.

... si pentru ca in mintea mea ardeau inca o parte din povestile focului, am inceput cu asta. pentru mine dansul acesta face perfect compatibile pasiunea si controlul. apoi, povestile despre dragostea dintre foc si apa mi-au umezit si relaxat miscarile inca fierbinti... si m-au risipit in mai multe personaje.

iar apoi, ca sa nu pierd contactul cu apa am continuat, dorind sa ma adun si sa aprofundez miscarile de o fascinanta siguranta ale omului-delfin a carui forta plina de gratie am visat-o multa vreme... m-am identificat cu el pana la extaz...

m-a lasat sa revin pe pamant in ritmul meu si a zambit. ,,ei, acum gata cu asta. te-ai rasfatat destul. mai aveai putin si adormeai pe fundul oceanului :))"

avea dreptate, am tendinta de a exagera si de a persista intr-o stare pe care o amplific... pana aprope nu mai pot iesi din ea. ok, ce as putea alege pentru schimbarea starii? am cautat putin... si am gasit!

radeam amandoua la final.

,,ei, mai e mult de aici. dar pentrumoment ne oprim, rasare luna. ne vom intoarce si maine seara si imi mai arati."

am plecat spre casa. pe drum, am trecut pe langa fantana.

din semintele puse cu doaua saptamani in urma campul era plin de grau copt si trandafiri. intr-adevar, magie...