cand am intrat in casuta din padure, vibra.
am inchis usa, apoi mi-am acoperit ochii, lumina era prea puternica.
nu vedeam mare lucru. auzeam pe de o parte clinchetul linguritelor in canile de portelan subtire, rasete si soapte; pe de alta parte, mult mai slab, dar distinct, strigate de surpriza, suspine, emotii inabusite. se amestecau toate in aroma de miere calda.
am iesit si am ramas la marginea padurii sprijinita de cel mai apropiat copac.
la un moment dat, norul de lumina a iesit din casuta si s-a indreptat spre padure, umpland-o lent.
in centrul norului, doua sfere alipite, dar distincte. alergau printre copaci, una dupa cealalta, una langa cealalta.
niciodata frunzele n-au cantat atat de frumos, miscate nu de vant, ci de lumina.
povestea asta ar fi trebuit sa o trec la ,,initieri". doar ca inca nu mi-am invatat lectia :)
17 comentarii:
Multumesc de Lumina, dragoste!
Intr-adevar, niciodata frunzele n-au cantat atat de frumos...
cine zice ala e :))
tot incerc sa-mi amintesc cantecul, da frunzele astea folosesc game cu prea multe note :))
foarte frumos ai scris...:)
Florin, bine ai venit pe aici!
eu am povestit ce am visat, cienva chiar a trait asta :)
cata liniste printre frunze ...!
iar fulgerul ala ... ma ajta sa ma inalt, sa tec dincolo de padurea intunecata!
frumos!
Parca iar ceva-ceva se sincronizeaza...
Ia uite aici : http://greenandorange200.blogspot.com/
;)
Orianda,
iesirea din padure e foarte aproape...
intotdeauna cand urmezi lumina, umbrele raman in spate...
Leo,
suntem cu totii parti ale visului cel mare...
asa ca sincronicitatea e una din legile de baza...
postarea mea a fost inspirata de o alta...
adresa data e inaccesibila :(
Mea culpa - adresa era scrisa gresit !
http://greenandorange2009.blogspot.com/
:)
oh, da :))
recunosc cu placere desenul...
iti dai seama ce impact are Visatorul?
cate universuri paralele...
E cumva casuta din padure a Mikkai? :)
Mugur stie... :))))
Îmi place foarte mult această imagine a frunzelor care cântă miscate nu de vânt, ci de lumină!
Bine scris :)
Caline,
la un moment dat, la o anumita intensitate, cred ca orice se transforma in lumina...
si atunci, fericiti cei cu adevarat transparenti... :)
Anne, multumesc...
povestile se scriu aici cu drag :)
de catre toata lumea care trece :)
"niciodata frunzele n-au cantat atat de frumos, miscate nu de vant, ci de lumina."
Ce poate fi mai frumos... ce pot sa spun eu care sa completeze intregul deja existent... nimic doar simplu... lumina.
Trimiteți un comentariu