pentru ca in ultimele zile am dat aiurea cu cuvintele-n realitatea virtuala, in dimineata asta sunt cuminte si scriu din carti... ceea ce daca as spune cu cuvintele mele ar suna aiurea...
din ,,Calatorie la Ixtlan", a lui Carlos Castaneda, un Carlos socat de ceea ce ii spunea Juan Matus, mentorul sau...
,,e perfect sa-ti stergi intreaga istorie personala, pentru ca asta te va elibera de gandurile impovaratoare ale celorlalti"
,,o data ce oamenii te cunosc, devii ceva de la sine inteles, iar din acel moment nu vei mai fi in stare sa intrerupi densitatea gandurilor lor."
,,cand nu ai istorie personala, nimic din ceea ce faci nu poate fi luat drept minciuna."
nu, nu doresc sa-mi sterg intreaga istorie personala.
dar mi-as dori sa pot sterge o parte din etichetele care mi-au fost puse si care ma impiedica sa fiu complet sincera.
si mi-as dori sa fiu vazuta fara ele, fara sa ma simt vulnerabila.
fiecare adevar (punct de vedere) al nostru inseamna pentru fiecare altceva.
si fiecare e puternic atasat de adevarul sau. care e lipit de mine, fara sa fie adevarul meu...
si, te rog, n-o lua personal...
9 comentarii:
Cum sa nu o iau personal ?
Crezi ca pot sa o iau altfel ? Crezi ca cineva poate sa o ia altfel ?
Recitesc ce a scris C.C. Suna interesant, dar nici un maestru nu ar spune asa ceva. Poate de aceea C.C. nu este maestru. Nici macar al cuvintelor. Si prea curand nu o sa ajunga, sigur.
Darael,
in ceea ce te priveste direct nu ma tem :))
ca tu nu umbli cu rola de etichete dupa tine...
nu a fost un maestru... :))
cand il citeam nu imi dadea senzatia asta... ci doar, intr-un fel, un pic de invidie ca gasise un maestru personal...
candva nu stiam ca oricine iti poate deveni pentur o clipa sau pentur o viata maestru daca tu alegi asta...
Cineva mi-a spus, mai de curand, ca sunt vulnerabila si puternica in acelasi timp. Etichete, nu? Ar fi trebuit sa-mi dea - si mi-a dat - o stare de bine.
Dar... Nu erau ochii mei...
Imi dau seama ca tocmai asta fac acum: Invat sa-mi extrag puterea din ceea ce ma face sa ma simt vulnerabila. Si mai invat sa ma recunosc asa fara sa-mi pese de cum arata "chestia" asta in ochii altcuiva. Incep sa ma vad cu ochii mei...
Nu-s mai breaza ca altii. Doar invat...
O sa-ti scriu ceva din carte. Pentru mine, pentru tine, pentru altele...
Zi de soare, draga mea!
Azi nu mai iau matura cu coada. Azi merg desculta...
Mikka, iarba moale pe drum si nisip fin... :)
Esti puternica, curajoasa, buna, sincera, desteapta,scrii frumos...
...ups,
nu-s etichete :)
L-am citit si eu pe Castaneda si cred ca Darael zice bine...e multa literatura acolo care desigur, fascineaza :) (parerea mea)
Istoria personala este bunul cel mai important. Fara ea, plutim in deriva (tot parerea mea de nespecialist)
O zi buna, buna, cu soare si straluciri de zambet in priviri.
PS: recomandare de lectura:
http://www.priviriinverse.ro/
un psihoterapeut care scrie frumos :) Te salut, Marine :)
Gabi,
da, tot etichete, colorate si cu mai mult lipci :)
si care imi solicita mai mult vointa ca sa ma hotarasc sa le desprind...
si eu sunt de acord ca e multa literatura.
in ceea ce-l priveste pe Juan Matus, avea toate motivele sa-si doreasca sa-si stearga istoria personala.
eu, in ceea ce ma priveste, ma multumesc sa mi-o rescriu :))
multumesc de urari si de recomandare, dau fuga acu sa ma uit...
Marin e si un amic de-al meu ;)
Am observat ca a inceput sa scrie si articole cu tenta politica, dar poti sari peste...
Pup !
multumesc, am intrat...
am sarit peste muuuulte... si am gasit unele care imi plac mult.
:)
mi-a venit azi instant acest gand atunci cand iti scriam comentul si-ti uram o zi cu zambete in priviri fiindca Marin are o vorba care-mi place "nu uita sa zambesti" :)
Trimiteți un comentariu