luni, 26 octombrie 2009

ultima lectie, Merlin catre Arthur

sursa imagine: Canan Oner, fotocommunity

- Nu am sa ma mai intorc, nu-i asa? (...)
Merlin, care statea langa el, acutura din cap.
- Nu e nevoie. Cu mine ai terminat.
(...)
Magul e cel care te invata parasindu-te, iar cand vei putea sa te parasesti pe tine insuti, vei fi si tu mag. (...) Te-am condus in locurile secrete ale sufletului tau, acum trebuie sa le descoperi din nou tu insuti.
nu cred ca e adevarat. in toate vietile pe care mi le amintesc si in toate etapele acestei vieti te-am urat pentru ca nu ai stiut sa alegi momentul.
si m-ai lasat furioasa si convinsa de egoismul tau care iti permitea sa ii aduci pe discipoli doar pana la un anumit nivel, si sa-i parasesti cand acestia incepeau sa inteleaga.
bineinteles ca dupa multe rataciri, imi dadeam seama de adevarul spuselor tale. dar asta nu ma facea sa te urasc mai putin pentru modul in care ai spus-o, disparand brusc dupa aceea. uneori am parasit calea, apoi am urmat-o.
da, pentru tine nu avea importanta. privirea ta strabatea secolele si sufletele, inainte si inapoi. vazand cauze si finalitati, ce mai conta pentru tine drumul? drumul celuilalt, caci al tau se construia singur sub talpile tale.
te mai vad din cand in cand, la rascruci si iti aud rasul:
- (...) orare cat de buni ar fi toti anii acestia de invatatura magica, daca nu ti-as fi aratat totul inca din prima lectie?

din: Deepak Chopra, Calea magului

4 comentarii:

Anonim spunea...

blogul tau a primit un cadou, te astept

ajnanina spunea...

multumesc :)

Mikka spunea...

Si totusi... Merlin duce pe fiecare spre propriul mag... Nu poate altfel. De multe ori ar fi vrut sa faca el in locul invatacelului, dar stia ca nu-i cu putinta sa faca el pasii. Caci doar pasind el, cel "nou", descopera pe cel care a fost si este dintotdeauna.
Uneori, dupa o parte din drum, se intalnesc amandoi la un pahar, povestind cu bucurie si nostalgie pataniile. Intelegerea face sa straluceasca mai tare coarda de argint care-i leaga...
Si cand invatacelul devine el insusi mag, primeste in grija pe ucenicii lui, pe care ii va lasa, la un moment dat, sa paseasca singuri. Va intelege mai bine pe Merlinul sau... Si pe Merlinul care il lasase in drum...

ajnanina spunea...

Mikka,
multumesc, dragoste, stiu ca-i asa.
a fost impactul zilei de azi, al presimtirii reintalnirii...
a fost... ca si cum n-ar fi fost.