povesti in flux

povesti am cerut, povesti am primit.

vin una dupa alta, zboara, aluneca, se strecoara, se mai impiedica, se mai poticnesc si imi aterizeaza in brate.

unele striga colorat si stralucitor de bucurie sau durere. altele se impiedica in cuvinte si imagini, dar vibreaza si ele de dorinta de a spune.

altele se ascund in spatele unor cuvinte prea cunoscute si bombane pe dedesubt :)

toate se vor scoase la lumina. citite, ascultate, imbratisate. intelese si iubite.

primesc mai mult decat am cerut. unele vin insotite de alte povesti mai vechi pe care le tin de mana pentru ca pana acum nu au vrut sa vorbeasca. acum vor.

pentru ca cineva necunoscut le asculta. si asta e mai putin inspaimantator decat daca le-ar asculta destinatarul real.

usa mea e deschisa. si ochii mei, si urechile mele, si inima mea.

ceremonialul focului inimii

sursa imagine

mi-am asezat inima in centrul meu iar eu m-am asezat in mijlocul ei. nu ma intrebati cum, n-as sti sa va spun.

am pus luna deasupra, pentru ca din lumina ei sa iau la nevoie argint viu de intetit focul.

am inconjurat-o din toate partile: dinspre atriul drept unde se aduna toate cele stranse in lunga calatorie din interiorul meu, dinspre ventriculul drept pe unde cele arse si neingropate ies la aer si lumina, dinspre ventricului stang de unde mi se revarsa malul fertil al deltei corpului, in fluxuri si refluxuri marunte, si dinspre atriul stang unde ma refugiez uneori cand imi doresc doar sa primesc si sa ma odihnesc.

am deschis larg usile pentru ca focul sa umble liber. le-am uns cu managaieri si soapte, cu promisuni de vise frumoase. m-am prelins prin ele si le-am aratat ce aveam de ars. mi-au zambit si mi-au intors mangaierile.

au inceput murmurul marunt si mirat, ca un cantec fara cuvinte, fara melodie, fara ritm. doar vibratie, sa mentina arterele curioase si pulsand.

si dupa rotirea in sensul potrivit, m-am adunat, m-am strans si apoi am explodat, aprinzand sangele si arzandu-mi ofranda.

ma ard pe mine toata in numele dragostei, si dupa ce focul s-a stins, ma ridic din cenusa fierbinte pana in luna, umpland-o.

una din ultimele masti

drumul e viu

cum stii daca drumul pe care povestea ti-l asterne in fata e de incredere?

e viu. adica viata tasneste prin el pe oriunde. miroase proaspat. arata proaspat spalat. te sustine cu forta, il simti vibrand sub talpi. la capatul sau se vede soarele.