mandale, de maine :)

Acestea, din imaginile de mai jos sunt cele de pana astazi, care vor servi ca punct de pornire. De maine, timp de 44 de zile, voi modela, desena sau macar colora cate o mandala in fiecare zi. Un mic proiect de rabdare si inspiratie, in care ma voi juca impreuna cu altii sau de una singura cu desenul, culoarea, sarma, margelele si orice altceva va ma dori sa se rostogoleasca. 

Iata-le si pe cele de pana acum:

Mandala descantecului a fost desenata la o intanire de scris povesti, organizata de Monica Brandusescu, psihoterapeut jungian. Tema pe care am tras-o la sorti a fost AERUL. Am desenat aerul alaturi de celelalte elemente, iar la final, liniile de pe marginea mandalei s-au transformat in cuvinte care au luat forma unui descantec. Iar descantecul acela a fost baza pentru o intreaga poveste care a urmat si urmeaza.

Mandalele din margele au aparut ca o provocare de a realiza si purta podoabe de o marime mai mare decat cea cu care ma obisnuisem. Mi-a placut, au placut si altora si sper sa mai fac cateva in urmatoarele zile.

Of, viata mea... Aici mi-am desenat o reprezentare metaforica a vietii mele de pana acum, cu un mic pas inainte in viitor - la workshopul lui Mihai Iordache (urmatorul pe 5-6 octombrie). Va recomand experienta, eu am fost bucuroasa, surprinsa si motivata sa desenez in continuare.

Mandala pictata pe sticla a fost realizata la cursul lui Judit Pelea. Mi-am calculat, desenat si pictat o mandala personalizata (da, seamana cu mine, asa multicolora si mazgalita). Multumesc din suflet, Judit, pentru amabilitatea de a tine cursul in cadru atat de intim, doar pentru mine si prietena mea :)

Iar in momentele in care simteam nevoia ca aceste cercuri sa revina pentru un pic de vreme in centrul vietii mele, dar inspiratia nu si nu, cele desenate gata si pe care doar le-am colorat au fost si sunt minunate. Joaca asta am deprins-o cu drag in intalnirile de la Mandalis. M-au reinvatat cum sa respect sau nu liniile si contururile, cum sa alatur culori si cum toate astea de fapt nu au nicio importanta, singurul lucru important fiind sa ma raportez la un centru, construindu-mi propria armonie.

Nu stiu exact cum vor fi mandalele mele incepand de maine... dar sunt foaaarte curioasa sa aflu :))

Concurs: poveste cu fluturi

Dragi cititori / scriitori / povestitori,

m-a bantuit un roi de fluturi care au dorit un popas la mine pe flori albastre. i-am adunat, i-am asezat si i-am impacat, le-am dat un pic de nectar, dar inca nu e tot ce isi doresc.

isi doresc sa fie parte dintr-o poveste.

asa ca, daca le gasiti povestea si le-o scrieti, ei va vor recunoaste si vor zbura spre voi.

acest colier si cerceii asortati vor fi ai autorului celei mai frumoase povesti cu fluturi.

povestea poate fi lasata aici, printr-un comentariu, daca e scurta, sau se poate pune un link spre blogul, site-ul sau pagina de facebook proprie daca e mai lunga. 

concursul incepe acum si se incheie pe data de 19 mai orele 20.

castigatorul / castigatoarea va fi anuntat(a) aici, pe data de 20 mai ora 24.

distractie placuta!

Despre realitatea magiei si magia realitatii

sursa imagine

O călătorie în patru paşi, pe o scară cu patru trepte. Toate sunt la acelaşi nivel, şi poţi trece firesc de pe una pe alta, şi de pe fiecare în acelaşi timp în realitate şi în magie.

Pentru că magia nu înseamnă să eliberezi pe moment iepurele alb din jobenul tău strâmt, pentru a-l introduce la loc de fiecare dată, ci să sesizezi în fiecare clipă în jur poarta care te trece din starea actuală în starea dorită. Cu un gest plin de forţă, iepurele să devină liber.

Deci:

Ritmul şi formula - despre cântec şi descântec.

Ce îţi cânti, ce te încântă? Care e melodia preferată? Şi cum a ajuns tocmai ea preferata ta? Ce chemare te (a)trage în călătoria ta interioară? Şi cum să-ţi cânţi cântecul tău lumii?

Cum treci de la strigătul de luptă la brandul personal? Şi cum îţi descânţi obiectivele, ca pe nişte cozonaci care să-ţi crească dorintele mari?

Căutăm formula care ne exprimă. Apoi, pe cea care să exprime cem mai bine ceea ce vrem, astfel încât drumul de la dorinţă la împlinire să fie drumul cel bun. Folosim farmecul descântecului pentru a ne formula obiectivele.

Pentru asta, vom chema propriile cântece, vom adăuga ceea ce ne este drag în cântecele lumii, vom pune praf de magie - prin intenţie, viziune si credinţă-, vom sufla puterea încrederii în sine  şi vom da drumul în lume cântecului nostru de putere.  

Secretul şi mesajul – despre puterea cuvântului scris şi a semnăturii.

Ce scrie în cartea pe care ai tras-o? Cum citeşti cartea, cum o scrii, cum o rescrii? Cum o desenezi şi cum aduci mai multă culoare vieţii tale?

Ai crezut cumva că ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus? Scrie ce vrei pe fruntea ta!

Tragem, pe rând câte o carte, până o găsim pe cea adevărată. Şi, dacă nu, o scriem sau desenăm noi. Cât vrem şi cât putem de frumos.

În acest proces de descifrare a mesajului secret, învăţăm despre noi, despre credinţele noastre,  despre cuvintele pe care le folosim mai des. Vedem limpede felul in care ne creăm propriile moduri – scheme? şabloane? retete? poveşti? filme? - de a interpreta lumea şi viata şi alegem ce vrem să rămână şi ce vrem să schimbăm. Începem să devenenim conştienti de propriile mesaje şi alegem să ne folosim conştient de convingerile noastre.

Emoţia şi misterul – despre legenda personală şi rescrierea ei.

Simţi puterea legendei? Care e legenda ta personală? Cum o transformi în misiunea ta personală? Cum schimbi contractul sufletului şi ce convingeri sunt de schimbat pentru ca iepurele să devină liber?

Ce alegi ca să legi şi să dezlegi şi cum sărbătoreşti eliberarea?

Ne cercetăm legenda personală şi vedem dacă e ceea ce nedorim. Apoi, vedem ce e de schimbat. Sau de transformat.

Ne descoperim firele cu care am ţesut pană acum propria poveste. Unele sunt calitaţi şi defecte puse la vedere, puternice, clare, colorate, altele sunt pe dedesubt, mai palide, poate rupte şi innodate, părţi din noi despre care încă nu ştim sau nu mai vrem sa ştim. Toate însă sunt ale noastre şi se cer scoase la vedere, pentru a ne folosi toate resursele.

În călătoria de azi, privim cu sinceritate propria legendă şi devenim conştienţi de puterea noastră de a ne asuma şi de a schimba jocul vieţii. Începem să ne recunoastem în rolul de Magician...

Înlănţuirea şi dezlănţuirea – despre talismane şi investirea lor, despre magia podoabelor pe care le purtăm.

De cine/ce te simţi legat?  Ce obiecte magice stăpâneşti si care te stăpânesc? Cine a făcut nodul?

Cum îţi poţi lega puterea la (înde)mână? Şi cât de frumos?

Confecţionăm împreună obiecte simbolice şi le ancorăm resurse personale. Învăţăm să ne recuperăm puterea din obiecte.

Ne asezăm în cerc, aducand în faţa noastră piesele din desaga Magicianului. Vedem şi recunoaştem ce ne facem noi inşine, zilnic, chiar fără să ştim, investind cu putere diverse obiecte sau ritualuri. Unele crescându-ne puterea, altele dimpotriva...

De data aceasta, vom face acest joc în mod conştient, alegând să folosim anumite obiecte sau făurind reţete simple (sau elaborate, dacă vrem) pentru acte de magie. Cum ar fi, de pildă, purtatul unui medalion sau al unei brăţări ori al unei picături de parfum, ca o chemare de dragoste într-o zi de primăvară. Sau simpla privire a ceasului (în care am investit o formulă de putere), în timpul unei întâlniri de afaceri. Sau... multe şi frumoase. Jocul vieţii este deschis, fiecare vine cu propriile magii...

Data:  joi 9, 16, 23 şi 30 mai  2013, orele 18.30 -21.

Taxa de participare – 40 de RON  pentru fiecare seară. La trei participări, a parta gratuită.

Locaţie: sediul Humanity’s Team, str. Viitorului 110, etaj 3 ap 10, Bucureşti. 

Facilitatorii călătoriei vor fi Mikka si cu mine.

Va puteti inscrie printr-un comentariu.

povestea, in trecere...

După Cântec

La început doar m-am relaxat, pregătindu-mi corpul ca pe un cuib, în care să-mi cresc puiul de cântec. Shamanul  a trecut pe lângă fiecare dintre noi, cu sunet, lumină, fum şi foc, curatându-ne şi plantând mici seminţe luminoase.  În dansul său, ne-a legat pe fiecare de fiecare şi de focul din centru cu fire subţiri de lumină.

sursa imagine

Chestia de care nu fusesem conştientă până acum în călătoriile asemănătoare e că nu pleci după cântec într-o ureche. Ci cu amândouă, cu ochii larg deschişi, nările dilatate, buzele umezite şi cu pielea subţire gata să vibreze. Pentru ca firul de sunet care apare să poată intra pe oriunde. Uneori e atât de subţire că e mai degrabă lumină. Şi am plecat ţinând de firul de lumină cu care fusesem legată de focul din centru şi de tot restul grupului...

Nu mă temeam că m-aş pierde, Lumea de Jos e în mine la fel de firesc cum sunt şi eu în ea. Ci doream ca firul de lumină să fie frânghia de care să leg firul de cântec pentru ca ceea ce e jos să fie una cu ceea ce e sus, iar cântecul pe care să-l cresc să devină o nouă punte.

Şi râul m-a purtat pe drumul obisnuit, printre rădăcini şi pietre, bulgări de pământ moale şi pământ uscat până în Grădină. Unde râul a devenit şuvoi de lavă, întors înapoi, spre inima vulcanului. M-am ridicat şi am mers pe lamele înguste de pământ şi piatră care separau râurile de apă şi râurile de foc, margini vălurite ale unui vulcan-trandafir. 

sursa imagine

În inima trandafirului, micul instrument fierbinte pe care am să-l culeg şi am să-l aşez în cuibul dintre coastele mele. L-am ridicat cu grijă şi l-am pus în cuib cu oarece greutate; era mai mare decât mă aşteptam. Oare cuibul meu e destul? Oare voi putea să hrănesc un astfel de pui de cuc? De cât foc are nevoie ca să rămână viu şi să cânte? Voi vedea... 

si din nou, Povestea...

si iarasi, si iarasi, pentru ca am fost cuminti, Povestea s-a scurs dintre buzele si din inima Povestitorului pana in urechile si inimile noastre...

si am privit intai cu sfiala, apoi ne-am lasat rapiti in interiorul povestilor. si am revenit, si am intrat iarasi.

am calatorit, purtati de cuvinte si de emotii pana la izvoare, pana la mare, pana in deserturile de nisip si de zapada. am murit si ne-am renascut cu fiecare erou, ducandu-i povestea mai departe.

si, intr-un tarziu, am plecat fermecati. si incantati. si stiind ca Povestea e vie si pulseaza, si ca e nevoie doar de Glas ca sa reintram in ea. 

si da, sunt oameni care folosesc Glasul cu mare maiestrie...

multumim Povestitorului si promitem sa ii ducem Povestea mai departe...

Haideti sa impachetam si sa despachetam universuri

sursa imagine

Cum totul se reflectă în tot, asta a găsit şi Alice urmând Iepurele Alb în Lumea de Jos. Un univers.

Un univers într-un pachet de cărţi de joc. Aparent bidimensional, dar cu posibilitatea de a construi cu el castele şi labirinturi.

În fiecare set, în fiecare pachet, ordinea lumii e reprezentată în mod fermecător şi liniştitor. În momentul în care cărţile ies din pachet, destinul nostru îşi probează metaforele în faţa oglinzilor prin care suntem priviţi. Regi, regine, înţelepţi şi nebuni, pământeni şi duhuri, întreaga curte, cu toate lumile de pe pământ şi de sub pământ îşi ţes în schimburi şi etalări vieţile, morţile şi sorţii.

Orice carte ai trage, ea îţi vorbeşte, spunându-ţi doar ţie marele mister. Şi te înfioară, indiferent ce ţi-ar spune, pentru că sufletul tău are urechi sensibile şi traduceri acute.

Ce putem face împreună? Eu cu voi, noi cu ele? Iată, pe scurt, un fragment din infinita listă de posibilităţi:

1. Călătoria Eroului prin Arcanele Mari. Vom povesti despre Tarot, cu vechile şi veşnic actualele sale legături cu lumea şi ne vom identifica, preţ de câţiva paşi, cu eroul care începe călătoria nebun şi o sfârşeşte înţelept...

Vom păşi prin Labirintul Tarotului şi vom învăţa despre noi modul în care luăm decizii... orice pas, când îl privim în urmă, ne învaţă despre cel care urmează...

2. Vom scrie poveşti pornind de la câte o carte. De fapt, de la câte una sau câte trei... sau câte vrei, pe faţă şi pe dos, împletind propriile sensuri unice cu simbolistica generală. Ne vom schiţa poveştile şi le vom lăsa să ne transforme în eroi... şi von lupta, şi vom învinge, şi vom sărbători recucerirea şi reîntregirea...

3. Ne vom explora arhetipurile, descoperind lumini şi acoperind umbre... sau invers? Vom umbla cu curaj şi lumina în ochi prin părţile întunecate ale drumurilor, culegând de pe marginile lor flori, pietre, poveşti, filme şi măşti. Şi demascându-le cu graţie, şi mulţumindu-le pentru dans...

4. Ne vom crea propriile cărţi sau propriile seturi în care vom întinde şi extinde propria poveste până la stele. Von desena, vom decupa şi lipi, ne vom aranja lumile şi vieţile aşa cum vrem noi. Proiecte colorate, pline de profeţii autoîmplinibile.

cand? curand, tinem aproape.

CĂLĂTORIE PE PODUL CURCUBEU – Îndrăgostiţii. Alegerea. Pasul constient.

Tarot, cartea a şasea: ÎNDRĂGOSTIŢII.
Pe de o parte, Dragostea, pe de altă parte, Alegerea.

Păşirea în experienţa îndrăgostirii şi transformarea iubirii oarbe în privire conştientă şi vedere clară poate să însemne alegerea între mamă şi iubită, între siguranţa relaţiei mamă-copil şi provocarea unei noi relaţii care ar putea să scoată la iveală Eroul/Eroina din noi.
În Tarotul Rider-White, imaginea sugerează pornirea la drum într-o nouă viaţă, în care cei doi intră inocenţi, dar trebuie să parcurgă drumul cu înţelepciune.
Provocările drumului spre celălalt şi apoi, împreună cu celălalt sunt majore, dar şi răsplata este pe măsură. Nu doar la capătul drumului, ci şi pe tot parcursul acestuia.
Călătoria te duce acum în Îndrăgostire, te poartă apoi în Dragoste şi, dacă eşti dedicat chemării inimii tale şi rămâi pe drum, vei ajunge în Iubire.
Vei avea, rând pe rând, dez-amăgiri şi dez-iluzii, lepădând astfel armurile, hainele grele şi măştile, ca să ieşi la lumină curat şi întreg.
Şi vei veni aşa, întreg, lângă celălalt. Lângă el, lângă ea. Vei fi cunoscut întregirea, prin Iubirea de Sine. Şi vei păşi alături de perechea ta doar din şi doar pentru Dragoste.
„Te iubesc pentru că te iubesc. Nu sunt aici ca să te vindec, nu sunt aici ca să mă vindec. Iubirea a făcut deja asta. Sunt aici pentru Dragoste. Sunt aici ca să mergem împreună în viaţă, orice ar fi să aducă ea.”
Vom face pasul acesta din Călătorie împreună, ascultându-ne răspunsurile la întrebările ce vor veni pe drum:
- Când cauţi Dragostea, ce cauţi? O jumătate, ca şi tine? Sau un întreg, la fel ca tine?
- Într-o relaţie, cum eşti? Cum te simţi in prezenţa lui/a ei? Ai încredere în el/în ea? Poţi fi tu însuţi lângă el/lângă ea?
- Ce îţi doreşti să se întâmple în relaţia cea mai importantă din viaţa ta?
- Cum te iubeşti pe tine? Te iubeşti?
- Cum simţi Iubirea? O ştii cu-adevărat? Dacă O ştii, cum O trăieşti? Cum O împărtăşeşti?
Şi încă alte întrebări, ce vor veni la timpul potrivit. Cumva, vom fi călăuziţi chiar de Iubire, către pătrunderea în Ea, acolo unde nu poţi povesti. Unde din „doi” se face Unul.

O noua calatorie pe Podul Curcubeu, duminica 26 februarie, orele 10-18.

Bucuresti, Centrul de dezvoltare personală a copilului ,,DISCOVER ME”
str. Constantin Noica nr.130, sector 6 - (aproape de Podul Cotroceni, UNEFS – Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Disco Calise). Harta, aici.

Facilitatori, Mikka si cu mine.

Dincolo de taramul gheturilor

sursa imagine

Cam asa am vazut-o. O fetita care traieste printre gheturi, dar care nu seamana cu locurile si nici cu oamenii locurilor. Visand flori albastre pe care le cauta, desi nu le-a vazut niciodata pana atunci. Fara sa stie de unde stie ca ele exista.

Cantand din cand in cand gheturilor, iar gheatza crapand usor, lasand mici ochiuri de apa limpede intre marginile ascutite.

Strabatand tinutul de la un capat la altul calare pe un urs alb. Ursul merge incet si mormaie din cand in cand. Ea il imbratiseaza, stiind ca la un moment dat vor iesi din tara de gheatza si vor intra intr-un taram necunoscut.

Desigur ca ar fi mai fost multe de spus in povestea ei. Despre cat de diferita se simtea in lumea ei, de cat de diferita se simtea de lumea ei. Despre culoarea ochilor ei si despre cantecele pe care le canta pentru a topi gheatza. Despre florile din vis si despre taramul necunoscut. Despre dorinta de a pleca si despre teama de a pleca. Despre drumuri, popasuri si invataturi. Despre a ajunge sau nu si despre eternele reintoarceri. Despre o alta poveste, la care ar fi putut fi o introducere. Sau despre o alta, pe care o voi termina de scris dupa ce se topeste zapada din realitatea comuna.

Dar cele cateva imagini/idei au fost suficiente pentru a imi deschide o intreaga lume de poveste. O lume imaginara pentru imaginarul meu personaj. O lume in care am fost primita, ghidata si rasfatata in cadrul atelierului de povesti sustinut de Andreea Burdalescu si Victor Chirea . Multumesc, Andreea si Victor pentru rasfatul din seara asta, si la cat mai multe seri de povesti minunate!

CĂLĂTORIE PE PODUL CURCUBEU

Călătoria Eroului continuă...
După ce a pornit pe Podul Curcubeu în căutarea destinului său, făcând primul act de curaj - Pasul Nebunului-, Căutătorul şi-a descoperit calităţi şi resurse nebănuite. Magicianul şi-a găsit instrumentele de putere şi a învăţat cum să-şi modeleze viaţa. Şi a mers mai departe, în Călătorie...
Călătoria are loc în etape. Momente de avânt, de goană, de contemplare, de refacere a forţelor, de reîncepere în forţă. Aparent un cerc, în realitate o spirală; când o etapă se închide, un pas pe următoarea treaptă ne poartă spre o nouă serie de aventuri ale Eului în drumul său către Sine.
Odată ajuns la un nivel stabil cunoaştere, dezvoltare a fiinţei şi înţelegere, Căutătorul trebuie să revină în lume, pentru a folosi roadele meditaţiei sale însingurate. Pentru că o retragere îşi împlineşte menirea doar dacă este urmată de o revenire.
Pustnicul, sihastrul sau ermitul ne vorbeşte despre momentele de retragere de care avem nevoie cu toţii, pentru a fi cu propriul sine. Pe calea indicată de tarot, această retragere e mai necesară ca oricând, însă cu o condiţie: să fie urmată de revenirea în lume. Lumina din mâinile sale semnifică înţelepciunea strânsă, gata de a fi împărtăşită.
Perioada din preajma unui prag este cea mai potrivită pentru o astfel de experienţă. Şi tocmai bun e pragul de început de an...
Experienţa aceasta e ca o respiraţie, în care
Ø Inspirăm: ne întoarcem întâi în interior şi ne întrebăm (printre altele):
- Care e experienţa din perioada anterioară de care ne amintim cu cea mai mare plăcere?
-Care sunt provocările cu care m-am confruntat şi cum le-am depăşit?
- Cum m-am motivat? Cum am sărbătorit?
- Ce am învăţat şi ce vom folosi în pasul următor?
- Ce ar fi fost de dorit să fi ştiut?
- Pentru ce suntem recunoscători şi cum ne exprimăm recunoştinţa?

Şi apoi
Ø Expirăm: ne întoarcem în lume, aducând ceea ce am descoperit, acumulat şi crescut în noi înşine, pornind cu forţă la
ACŢIUNE!
- Croirea noului drum: Viziune, Inspiraţie, Desen (noua hartă pentru noul an)
- Folosirea celor trei mari instrumente de putere: Intenţia, Atenţia, Armonia (ofer şi primesc)
- Exprimarea de Sine (Cine vreau sa fiu?)

Vom răspunde, vom respira şi ne vom inspira, vom desena noua hartă, vom chema Viziunea cea mai puternică, vom pune în joc puterea Intenţiei. Vom dărui lumii, fiind gata să primim ce am cerut. Ne vom ridica apoi, păşind încrezători mai departe, în noul an, în noul început.
Podul Curcubeu aşteaptă fiecare pas...

Vom face toate acestea împreună, într-o nouă Călătorie pe Podul Curcubeu.
Data: 29 ianuarie 2012, orele 10 – 18, cu o pauză de prânz şi pauze de confort.
Locaţie: Centrul de dezvoltare personală a copilului ,,DISCOVER ME”, Bucureşti, Str. Constantin Noica nr.130, sector 6 - (aproape de Podul Cotroceni, UNEFS – Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Disco Calise). Harta, aici: http://discover-me.ro/contact

Facilitatorii călătoriei vor fi: Mikka si cu mine

inscriere la comentarii sau pe mail; aveti adresele noatre de mail la profiluri.

miau....

Dilema

CALATORIE PE PODUL CURCUBEU - III - Magicianul

Pasiti în magie: 5... 6... 7...

,,Învaţă ceea ce ştie magicianul şi nu ţi se va mai părea magie”
(Richard Bach)

Ţi-ai dorit să poţi schimba lumea... si odată ce ai facut Pasul Nebunului, ai aflat deja că lumea se schimbă în tine.
Ţi-ai dorit să atingi izvorul puterii tale, al vitalităţii, al bucuriei. Şi ai făcut deja alegerea esenţială, păşind pe Podul Curcubeu, unde fiecare pas face să apară cărarea, să se deschidă noi orizonturi. Eşti pe drumul nelimitării.
Acum e momentul să-ţi scoţi din desagă uneltele magice pe care le porţi de multă vreme. Poate le ştii, poate abia acum le afli.
Sunt propriile tale instrumente de putere...

Le vom descoperi şi le vom pune pe masă, la VEDERE.
Vom învăţa împreună (sau ne vom reaminti) cum să ne schimbăm starea şi percepţia.
Vom face exerciţii de prezenţă... prin simţire, respiraţie, atingere, ascultare, privire, mişcare.
Vom arata celorlalţi uneltele noastre magice şi mai ales ceea ce ne face inima să cânte...
Vom face din nou o călătorie, pentru primirea unui nou dar şi a unui aliat: un animal de putere.

Acestea toate ne vor pregăti pentru pasul următor, acela al Magului.

Şi, ca şi exerciţiu de magie, vom face un descântec...

Vom face toate acestea împreună, într-o nouă Călătorie pe Podul Curcubeu.
Data: duminică, 2 octombrie 2011, orele 10 – 18, cu o pauză de prânz şi pauze de confort.
Locaţie: Centrul de dezvoltare personală a copilului ,,DISCOVER ME”, Bucureşti, Str. Constantin Noica nr.130, sector 6 - (aproape de Podul Cotroceni, UNEFS – Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Disco Calise). Harta, aici.

Facilitatorii călătoriei vor fi Mikka si cu mine.

VISE

sursa imagine

,,Cand renuntam la vise si ne gasim pacea (...) avem parte de o scurta perioada de liniste. Dar visele moarte incep sa putrezeasca inauntrul nostru si infesteaza aerul in care traim. Devenim cruzi cu cei care ne inconjoara, si in cele din urma ne indreptam cruzimea chiar impotriva noastra. Apar suferintele si psihozele. Ceea ce voiam sa evitam in lupta - deceptia si infrangerea - devine singurul testament al lasitatii noastre. Iar intr-o buna zi, visele moarte si putrezite fac aerul imposibil de respirat si ajungem sa ne dorim moartea, moartea care sa ne elibereze de certitudini, de ocupatii, de acea pace groaznica a amiezelor de duminica."

Paulo Coelho - Jurnalul unui mag

CĂLĂTORIE PE PODUL CURCUBEU - II

Primul pas: Pasul Nebunului.
De la soartă la destin, în afara timpului.

Păşiţi în magie: 3... 4... 5...

„- Vreau să cunosc viitorul fiindcă sunt om, i-a spus cămilarul prezicătorului. Iar oamenii işi duc viaţa în funcţie de viitorul lor.”
„- Viitorul îi aparţine lui Dumnezeu şi numai El îl dezvăluie în împrejurări deosebite.”
„Cămilarul a întrebat atunci în ce împrejurări îngăduie Dumnezeu să se vadă viitorul.
- Când îl arată chiar El. Iar Dumnezeu arată rareori viitorul, şi doar pent ru un singur motiv: când e un viitor care a fost scris ca să fie schimbat.”

Paulo Coelho – Alchimistul

Si eu... eu am întrebat:

ŞI CUM FACI ASTA? CUM TRECI DE LA SOARTĂ LA DESTIN?

,,Eşti condus pe parcursul vieţii de către fiinţa interioară înţeleaptă, jucăuşa fiinţă spirituală care este Sinele tău real.
Nu întoarce spatele viitorului posibil înainte de a fi sigur că nu ai nimic de învăţat de la el.
Eşti întotdeauna liber să alegi un viitor diferit, sau un trecut diferit.”

Richard Bach – ,,Îndrumar pentru Mesia”

Ne împletim cu grijă firele vieţii noastre, din dorinţe şi temeri, obiective şi amânări, miracole şi dezamăgiri. Ne înţepenim uneori într-un prezent aparent stabil şi ne aruncăm ancora într-un viitor anume pe care îl mentalizăm cu speranţă sau resemnare, şi care e doar o versiune uşor îmbunătăţită a prezentului. Un plus de stabilitate care ne îngrădeşte.

Uneori, într-o clipă de relaxare dintr-o zi de vacanţă sau concediu, putem adăuga împletiturii noastre un fir de culoare diferită pe care îl pierdem apoi cu privirea. Dar atunci, din acea clipă care ar putea / ar fi putut marca o cotitură în vieţile noastre ne permitem să visăm: oare cum ar fi fost ca toată împletitura să aibă acea culoare? Cum ar fi ca vieţile noastre să fie pline de culori? Schimbăm ceva? Ne transformăm?
Diferenţa între schimbare şi transformare e că transformarea e ireversibilă. (Definitivă, evolutivă, generativă). Din momentul acela, nimic nu va mai fi ca înainte.
Viitorul poate fi ghicit (viitorul probabil) – în funcţie de trecut, prezent şi aşteptări – sau construit (viitorul dorit) – în funcţie de prezent, viziunea şi misunea noastră personală. Dacă avem o viziune clară şi ne-am asumat o misune, viitorul probabil seamănă cu viitorul dorit. Dar nu e întotdeauna aşa, pentru că adesea ne uităm misiunea şi nu ajungem să ne împlinim destinul.

Prin labirintul vieţii ne construim linia timpului în diferite moduri. Poate să pară dreaptă, spiralată, cu noduri şi reveniri, bucle mai largi sau mai strânse... O dată ce o vedem o putem modela după voinţă.
Putem alege forma pe care i-o dăm... şi o facem.
Ce vom face împreună pe parcursul acestei zile:
- Ne vom plimba prin labirintul Tarotului, pentru a identifica modalităţi arhetipale de a alege.
- Ne vom desena şi ne vom modela o linie de timp pentru a alege conştient un viitor probabil sau unul posibil.
- Vom face o călătorie şamanică pentru a vedea şi „descărca” unul din destinele noastre, una din infinitele posibilităţi
- Vom afla cum putem să „virăm la dreapta” (sau la stânga) in viaţa noastră, mai uşor, fără a plăti un preţ uriaş.

.
Data: duminică, 21 august 2011, orele 9 – 18, cu o pauză de prânz şi pauze de confort.
Locaţie: Centrul de dezvoltare personală a copilului ,,DISCOVER ME”, Bucureşti
str. Constantin Noica nr.130, sector 6 - (aproape de Podul Cotroceni, UNEFS – Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Disco Calise). Harta, aici.

Facilitatorii călătoriei vor fi Mikka si cu mine.