si cand spun poveste ma refer la orice tip de fictiune care te-a facut sa simti / sa crezi pentru o clipa sau mai mult ca ce ai citit / auzit e real. o pveste ca cele din copilarie e centrata pe un aspect, pe manifestarea unor arhetipuri, pe rezolvarea glorioasa a unei situatii de viata. un roman e modelarea unui destin cu care, constient sa nu, te poti alinia.
nu conteaza marimea povestii sau varsta la care ai intalnit-o...
si nici cat esti de constient despre modul in care te-a influentat...
14 comentarii:
Dacă "Dune" poate fi privită şi ca o poveste, atunci "Dune" a fost, este şi va rămâne povestea care mă face să visez cel mai mult...
Mugur
deci asta e povestea ta preferata... sau una din ele
eu am avut cateva in diverse perioade...
una fost chiar ,Dune" de care spune Cristian...
prima a fost ,,Contele de Monte Cristo"... de la 10 la 13 ani
au mai fost povestile real-fantastice ale lui Carlos Castaneda...
Povestea fara sfarsit al lui Michael Ende, care mi-a influentat enorm ,,stilul"
si culmea, la o varsta la care si mie mi se pare ciudat, cele cu Harry Potter :)
si cred ca mai sunt..
Cristian
Dune m-a facut si pe mine sa visez, si sa gandesc diferit.
si cred ca a fost important ca influenta ei s-a intins pe mai multi ani, acum imi amintesc cum asteptam sa apara volumul urmator...
Hooooo... am multe...
"Pescarusul Jonathan Livingston" si "Iluzii" m-au invat zborul "la firul ierbii" si pe cer, si mersul pe apa. "Alchimistul" imi e tovaras pe multe drumuri, dincolo de piramide, si m-a invatat sa povestesc, crezand in povesti.
"Piele de magar", basmul preferat...Diamantul de sub piele, iubirea venita pe neasteptat.
Si mie "Contele de Monte Cristo" imi da si acum, de multe ori, pe "asteapta si nadajduieste" prin fata ochilor.
"Alegerea", de Og Mandino.
Si inca altele. Sunt multe, multe... Bucurii...
Buna Ajnanina, Mi-e ciuda de mor ca nu am mai avut ragaz sa citesc ce ai scris zilele astea dar abia astept sa recuoperez:) Referitor la povesti..."Micul Print", "Peter Pan","Povestea fara sfarsit", "Alchimistul", etc. Sunt atat de multe ca nu stiu despre care sa scriu mai intai:) Pupici, Daiana
Mikka, Daiana
citind exemplele voastre am tresarit gandindu-ma ,,oare cum am putut sa uit?"
pentru ca si pentru mine o parte din povestile pomenite de voi mi-au fost pietre de hotar intre pamant si cer...
si mi-am dat seama ca am trait multe vieti, in fiecare dintre ele fiind ma importanta una sau alta dintre ele...
Ajnanina, fugi la mine ca te asteapta o surpriza carte trebuie sa "o coc" astazi:) si de maine ...oricand vrei o poti lua:)
Chiar povestea Mea.
Din cand in cand, chiar ma gandesc ca e reala si atunci uit un moment sau poate doua ca este doar o poveste....
Alte povesti am mai intalnit, dar ele sunt povestile altora.
Daiana
am vazut, am ramas cu gura cascata cat sa incapa toata!!!!
e minunata, multumesc mult, mult de tot!!!
uau, ce de vraji o sa pun in ea :)))
Darael
in fiecare din noi se reflecta intreg Universul, suntem mai mult sau mai putin constienti de asta... si traindu-ne propria poveste, contribuim la extinderea limitelor Universului...
De departe Dune a fost si este povestea mea ^-^
Inca nu am terminat de negociat conflictul dintre "Chani" si "Irulan", care sunt parti din mine... Si cu siguranta ma voi indragosti fara scapare de primul "Paul" pe care il voi vedea.
Bine sau pacat... ca sunt o specie pe cale de disparitie ;)
Ar fi nevoie de mai multi Paul si Lady Jessica in lumea asta. :)
Kami...
nu fara scapare...
si Chani, si Irulan sunt fiinte puternice...
o picatura de apa le e de ajuns...
Sunt multe povesti frumoase. Mie imi place "Singur pe lume". Nu mai cred in "Alchimistul"... sa gasesti omul drag chiar langa tine dupa ce l-ai cautat in intreaga lume.
Clar traversez o perioada proasta.
Povestea vietii mele -ca a multora sunt convinsa- e socanta. Nici mie nu+mi vine a crede, uitandu-ma in urma.
Imi doresc enorm de mult, sa intalnesc omul care sa ma accepte si sa ne daruim liniste si fericire unul altuia.
Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb.
Trimiteți un comentariu